1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

FAZ: "Din perspectivă germană, nici România, nici Bulgaria nu sunt cazuri problemă"

În cadrul vizitelor din România şi Bulgaria, ministrul federal de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a luat act de susţinerea celor două ţări faţă de abordarea germană în Ucraina. Situaţia Sofiei este, însă, complicată.

default

Frank-Walter Steinmeier şi Bogdan Aurescu

"După o lungă perioadă de convulsii pe scena geopolitică europeană, generate în principal de criza din Ucraina, ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, profită de scurta acalmie din această regiune pentru a face lucruri "obişnuite": vizitează ţări prietene, promovează comerţul exterior, vorbeşte despre statul de drept şi laudă relaţiile culturale dintre Germania şi ţările-gazdă", scrie cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Or, anul trecut, în tumultul ucrainean, atingerea acestor obiective a avut loc doar parţial. Steinmeier a mers, desigur, la Kiev, Varşovia, Minsk şi în ţările baltice, apoi la Bagdad şi Arbil. Însă, una peste alta, în 2014, diplomaţia germană a fost setată pe "modul de criză".

În acest moment, scrie ziarul sus-amintit, Frank-Walter Steinmeier încearcă să se dezbare simţitor de această "reţinere" şi să bifeze obiective care au ajuns, anul trecut, în conul de umbră al crizei ucrainene. Şeful diplomaţiei germane a vizitat, recent, America Latină şi Africa. Au urmat Asia şi, iată, Europa de Sud-Est.

"Nu este, însă, ca şi cum criza ar fi trecut. Steinmeier este perfect conştient că nu este vorba decât despre un respiro", punctează FAZ.

Dincolo de Schengen

Bulgarien Steinmeier in Sofia

Frank-Walter Steinmeier la Sofia

Deplasarea la Bucureşti şi Sofia, pur şi simplu urma la rând, aflându-se pe agenda de lucru a oficialului german. Ultima sa vizită aici a avut loc în contextul aderării la UE a României şi Bulgariei, dar şi al războiului din Georgia.

Şapte ani mai târziu, scrie Frankfurter Allgemeine, discuţiile nu se rezumă strict la admiterea celor două ţări în spaţiul Schengen - o prioritate pentru guvernele de la Bucureşti şi Sofia - ci cuprind şi subiecte delicate, care privesc conflictul din Ucraina, recte Rusia.

"În Uniunea Europeană există o controversă deschisă doar pe jumătate despre relaxarea, respectiv înăsprirea măsurilor punitive împotriva Moscovei, dar şi una care priveşte găsirea măsurilor militare cele mai potrivite pentru protejarea statelor aflate în flancul estic al alianţei occidentale", notează FAZ.

Aceasta fiind conjunctura în care ne găsim, "din punctul de vedere al Berlinului, a cărui abordare se află, în mod simplist spus, între cea a hardlinerilor de la Varşovia şi din ţările baltice, şi curentul conciliator al Budapestei şi Atenei - nici Bucureştiul, nici Sofia nu sunt cazuri problemă", consideră ziarul german.

"Moldova-Transnistria, îngrijorare la Bucureşti"

Ambele ţări est-europene analizează cu mare atenţie desfăşurarea evenimentelor din Ucraina. "Guvernul român este pe de-o parte îngrijorat de conflictul îngheţat între Moldova şi Transnistria separatistă, pro-rusă, mai ales că direcţia în care va merge guvernul moldovean în urma recentelor alegeri parlamentare este incertă", explică FAZ.

Victor Ponta Premierminister Rumäniens PK 10.11.2014 Bukarest

Premierul României, Victor Ponta

Pe de altă parte, "Bucureştiul este iritat nu doar de tonul împăciuitor al Budapestei faţă de Moscova, ci şi din pricina erijării guvernului din Ungaria în reprezentant al maghiarilor care locuiesc în afara graniţelor. Tocmai de aceea, în timpul discuţiilor pe care le-a avut cu Frank-Walter Steinmeier, Victor Ponta a admis că este îngrijorat de politica lui Viktor Orban", precizează ziarul german.

În privinţa sancţiunilor, România susţine demersul Germaniei, care momentan nu doreşte înăsprirea măsurilor împotriva Moscovei, cu excepţia cazulului în care Acordul de la Minsk este încălcat în mod flagrant. De asemenea, autorităţile române solicită o prezenţă NATO mai consistentă, în vreme ce Germania nu doreşte nimic în plus faţă de ceea ce s-a stabilit toamna trecută la summitul din Ţara Galilor.

Gazul, avantajul României

Relaţia României cu Rusia are o particularitate deloc neglijabilă. În comparaţie cu alte ţări, scrie FAZ, "România este relativ independentă de gazul rusesc. Mai mult, în câţiva ani, Bucureştiul vrea să exporte gaz din Marea Neagră. Bulgaria nu poate decât să viseze la aşa ceva".

"Practic, vecinii românilor sunt în totalitate dependenţi de gazul ruşilor. În plus, eşecul proiectului South Stream, pe care Vladimir Putin l-a declarat mort, acum trei luni - după ce autorităţile europene l-au respins, argumentând că oferă o poziţie monopolistă concernului rus Gazprom - a lovit dur Bulgaria. Pentru Sofia, dispariţia proiectului este dureroasă din două motive: Bulgaria pierde astfel nu doar un proiect de infrastructură foarte profitabil, ci şi taxele de tranzit", scrie FAZ.

Cotrariaţi de Victoria Nuland

Victoria Nuland

Victoria Nuland

Revenind la rolul Germaniei în soluţionarea conflictului ucrainean, FAZ subliniază că, la Berlin, "lumea este de multă vreme contrariată de adjuncta secretarului de stat american, Victoria Nuland, care pune paie pe foc în conflictul dintre Ucraina şi Rusia".

De altfel, scrie cotidianul german, diplomaţii nu prea au vorbe bune nici despre Philip Breedlove, comandatul suprem al forţelor NATO, "care ar prezenta într-o lumină mai rea decât este cazul situaţia din Donbass".

În încheiere, FAZ exprimă convingerea că, dacă în estul Ucrainei focul va fi reluat din nou, înţelegerea de la Minsk este moartă. Nu puţine ţări le vor spune germanilor: "noi v-am zis că aşa se va întâmpla".

"Într-o atare situaţie, unitatea occidentului devine istorie", încheie, ferm, Frankfurter Allgemeine Zeitung