1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Farse şi probleme

Presa germană îşi îndreaptă atenţia astăzi, printre altele, către scrutinul electoral din Belarus, ţară condusă "de ultimul dictator european", ocupându-se însă inclusiv de subiecte internaţionale arzătoare

Cotidianul german comentează: "Poporul nu este chemat să aleagă, ci să legitimeze regimul lui Alexandr Lukaşenko. De aşa ceva îi arde ultimului dictator european. Interesul populaţiei pentru o asemenea farsă electorală este nul, motiv pentru care Lukaşenko şi-a prezentat deja viziunea de viitor. Fiul său ar urma să preia puterea. Însă Belarusul nu este Coreea de Nord. Este de necrezut că aşa ceva se poate întâmpla în Europa", scrie RHEINISCHE POST.

Subiectul este analizat în mod asemănător şi de NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG.

Lukaschenko / Belarus / Weißrussland

Alexandr Lukaşenko

Faptul că dictatorul poate aştepta liniştit rezultatele scrutinului este o ruşine pentru Europa. Uniunea Europeană are puţine mijloace de presiune împotriva Republicii Belarus. Lukaşenko nu poate fi nici măcar momit cu bani, de vreme ce se bucură de susţinere din partea preşedintelui rus, Vladimir Putin. Pe de altă parte a ieşit recent la iveală faptul că tocmai Germania a oferit suport logistic regimului Lukaşenko - poliţiştii din Belarus fiind instruiţi de colegii lor germani. Nu este aşadar de mirare că Lukaşenko îşi urmează drumul. De cine s-ar putea teme?", scrie NEUE OSNABRÜCKER ZEITUNG.

Grecia: Mai rău decât se credea?

Publicaţia SPIEGEL scrie în ediţia sa online că Greciei îi lipsesc mai mulţi bani decât arată estimările de până acum. Citând surse din interiorul aşa-numitei Troici (CE, BCE şi FMI), SPIEGEL scrie că "guvernului de la Atena îi lipsesc în momentul de faţă 20 de miliarde de euro, sumă de două ori mai mare decât s-a crezut iniţial". Aceeaşi publicaţie mai scrie că Grecia ar urma să primească o nouă tranşă din împrumutul contractat, abia după astuparea acestor găuri bugetare.

SPIEGEL mai afirmă de asemenea că statele din zona euro se pregătesc să extindă încă o dată, masiv, Mecanismul European de Stabilitate (ESM). Dacă acest lucru se va adeveri, fondul special de salvare va avea la dispoziţie nu 500 de miliarde de euro ca în prezent, ci 2 mii de miliarde, bani care la nevoie ar putea ajuta la salvarea Spaniei şi Italiei.

"Ministrul german de finanţe, Wolfgang Schäuble a declarat că susţine acest plan, însă Finlanda a împiedicat adoptarea rapidă a acestei măsuri transmiţând că ea reprezintă o intruziune masivă în tratatul privind ESM aflat în vigoare, fapt pentru care decizia trebuie supusă dezbaterii în parlamentul de la Helsinki", informează SPIEGEL în ediţia online.

FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG consemnează la rândul său, tot în ediţia online, faptul că în Germania climatul de afaceri este privit cu scepticism de companii. Ziarul citează în acest sens informaţii publicate de Centrul pentru Studii Economice din München, care intervievează în mod regulat companiile germane cu privire la mediului de afaceri din Republica Federală.

Lumea musulmană în fierbere

Presa internaţională vorbeşte despre tensiunile din lumea musulmană, cauzate, printre altele, de filmul "Inocenţa musulmanilor", care a general un val de atacuri îndreptate împotriva mai multor reprezentanţe dimplomatice occidentale din întreaga lume.

Ziarul israelian HAARETZ deplânge amplificarea violenţelor în ţările musulmane.

"În mod paradoxal, protestele actuale îl au la bază pe profetul Mohammed, deşi între acesta şi manifestaţii nu există nici o legătură. Hulirea profetului a fost doar o ocazie potrivită pentru proteste. Dacă nu exista acest motiv, cu siguranţă era găsit altul. Aceste lucruri s-au întâmplat nu pentru că mânia este preocuparea primordială a musulmanilor, după cum cred unii occidentali, ci pentru că hegemonia americană şi corupţia locală sunt extrem de dureroase", scrie ziarul din Tel Aviv.

Ziarul britanic GUARDIAN priveşte situaţia din acelaşi unghi, comentând: "Adevărul este că imaginea noastră despre islam are la bază dezbaterile care au avut loc de-a lungul ultimilor ani. Rezultatul este un soi de imagine alb-negru pentru care sunt responsabile deopotrivă atât forţele de dreapta, cât şi cele de stânga. Pe de-o parte se spune că islamul ar fi o religie a violenţei, iar pe de altă parte musulmanii sunt priviţi ca victime recurente ale unei conspiraţii neo-imperialiste în faţa căreia ar avea tot dreptul să riposteze", conchide THE GUARDIAN.