1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Falsificarea alegerilor este aproape imposibilă

În Germania desfăşurarea alegerilor generale este strict reglementată. Manipularea rezultatului de la urne este astfel exclusă. Iar încercarea de a se introduce un sistem computerizat a eşuat cel puţin deocamdată.

"Procesul electoral este în Germania foarte transparent, în toate fazele sale", declară Klaus Pötzsch, membru al Biroului Electoral Federal. El este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea tuturor alegerilor din Germania, pentru Bundestag şi Parlamentul European. Pentru ca nimic să nu scape de sub control, se iau măsuri de precauţie, a declarat el pentru DW. "Trebuie să menţionez de exemplu situaţia din localurile de vot. În fiecare local există opt până la nouă voluntari care ajută". La nivelul întregii Germanii, duminică vor fi în secţiile de vot 630.000 de voluntari. Fiecare persoană care a împlinit 18 ani se poate oferi ca voluntar. Dar şi cine nu se oferă voluntar poate fi desemnat de către comuna sau oraşul în care trăieşte, observator onorific. De refuzat nu poate refuza această chemare decât cel care are motive întemeiate s-o facă.

Înaintea deschiderii localurilor de vot, voluntarii verifică dacă urnele sunt într-adevăr goale; în timpul alegerii îi legitimează pe alegători şi verifică adeverinţele acestora de participanţi la scrutin, care le-au fost trimise acasă prin poştă în prealabil.

Voluntarii se îngrijesc de asemenea ca electorii să nu fie influenţaţi în localul de vot. Dacă, de exemplu, membrii unui partid încearcă într-un local să mai câştige câteva voturi în plus, ei au datoria de a interveni. Voluntarii se obligă de asemenea să nu fie partizanii unora sau altora. Asta nu înseamnă că ei nu au voie să fie membrii unui partid. Dimpotrivă, se doreşte ca în secţia respectivă voluntarii să reprezinte toate partidele care concurează. Tocmai acest pluralism asigură corectitudinea alegerilor.

În ziua scrutinului, la orele 18 fix, voluntarii trebuie să închidă localul de vot şi să numere şi treacă pe liste, conform unui model unic, buletinele de vot. "Rezultatul este comunicat din localul de vot către administraţia comunală, care, la rândul ei, îl comunică mai departe responsabilului electoral de circumscripţie", explică Pötzsch procedeul. Responsabilul de circumscripţie dă apoi rezultatul mai departe către responsabilul electoral la nivel de land, iar acesta, la rândul său, transmite rezultatul la responsabilul federal.

Frauda la urne este preîntâmpinată în Germania prin mecanisme de control şi care să asigure transparenţa. De regulă, acest lucru şi reuşeşte, dar Pötzsch nu poate exclude 100 la sută eventuale fraude.

Risc sporit de falsificare există în Germania în cazul votului prin corespondenţă, un procedeu care devine tot mai popular. Între timp, până la 30 sută din locuitorii oraşelor preferă să voteze prin poştă, iar formularele de vot pot fi falsificate cu uşurinţă. Nici secretul corespondenţei nu poate fi în acest caz pe deplin garantat, fiindcă este posibil ca formularul de vot al unui bătrân dintr-un azil să fie completat de un îngrijitor, sau cel al soţului de către soţie. În 2002, de exemplu, s-a comis o fraudă la alegerile locale din Dachau. Mai bine de 400 de voturi prin corespondenţă au fost atunci falsificate, iar frauda a fost descoperită doar fiindcă vinovatul a folosit mereu acelaşi instrument de scris.

Şi în Germania au fost introduse, la fel ca în SUA sau Brazilia, computere de numărare a voturilor. Asta s-a întâmplat la alegerile generale din 2005. Procedeul a fost însă declarat neconstituţional în 2009. Curtea Constituţională a motivat decizia prin nevoia ca alegerile şi numărarea voturilor să se desfăşoare în public. "Legea spune că fiecare buletin de vot trebuie să fie citit cu glas tare în faţa publicului şi trecut în procesul verbal. Transparenţa este cuvântul magic", a explicat Pötzsch. Din public poate să facă parte oricine doreşte. Iar dacă apar îndoieli după alegeri referitoare la corectitudinea rezultatului, renumărarea buletinelor de vot trebuie să fie posibilă. Ori, din punctul de vedere al Curţii Constituţionale, în urma introducerii computerelor, toate acestea nu mai puteau fi garantate.