1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Falimentul legislaţiei anticorupţie

Legislaţia anticorupţie din România a fost invalidată de Curtea Constituţională în partea ei esenţială. Înaltul for a stabilit că averile suspecte nu pot fi confiscate, fără dovada clară a unei infracţiuni.

default

Averile nejustificate raman la proprietari

Există doua legi în România care îşi propun să sancţioneze drastic faptele de corupţie. Este vorba de legea pentru declararea şi controlul averilor demnitarilor şi de legea, complementară, a Agenţiei de integritate.

Prima stabileşte cadrul general, felul cum se face declaraţia de avere şi ce trebuie ea să conţină, iar a doua descrie procedura prin care se face verificarea averilor.

Dar în ambele legi legiuitorul a precizat că averile pe care persoana verificată nu poate să le justifice - din cauză că nu are suficiente surse de venit cunoscute sau pur şi simplu nu are chitanţe – se confiscă.

Este vorba de formularea celebră deja a “averilor nejustificate”, care ar putea face obiectul confiscării. Era pedeapsa maximă pe care o putea primi cineva care intra în mecanismul de verificare.

Atîta doar că acest lucru contravine Constituţiei din România, care a consolidat regimul proprietăţii private prin modificările aduse în 2003. Iar prin decizia anunţată miercuri, Curtea Constituţională întăreşte încă o dată acest lucru.

Luna trecută, 71 de deputaţi, majoritatea din grupul PLD, au reclamat la Curtea Constituţională art.18 din legea privind declararea şi controlul averilor. Cu majoritate de voturi Curtea Constituţională a decis ca partea de avere nejustificată să nu poate fi confiscată pur şi simplu, ci numai dacă se face dovada că a fost dobîndită prin infracţiune.

Prin urmare, o avere nejustificată, dar despre care nu se poate dovedi că a fost obţinută prin mită, şantaj sau furt, nu poate fi confiscată. Se poate veda însă cu uşurinţă că se prăbuşeşte nu doar legea declaraţiilor de avere, dar o dată cu ea se prăbuşeşte şi legea Agenţiei de integritate.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, admitea, într-un interviu pe care mi l-a acordat recent, că o dezbatere asupra constituţionalităţii confiscării există, dar că se bazează pe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, care ar permite totuşi confiscările.

Or vedem acum că judecătorii Curţii Constituţionale au dezminţit radical speranţele, oarecum frivole, ale ministrului de Justiţie.

Din acest moment legea Agenţiei de integritate, care a fost prezentată ca principala realizare a Guvernului în combaterea corupţiei, nu mai are nici o eficacitate şi se vădeşte inutilă.

De fapt există astăzi două categorii de persoane care afirmă că legea ANI este inutilă. Sînt pe de o parte aceia care nu doresc un control al averilor şi care s-au opus de la bun început şi pe de altă parte sînt aceia care ar fi dorit o lege cu adevărat eficientă, aşa cum a fost ministrul Monica Macovei şi cum este astăzi senatorul Peter Eckstein.

În stadiul actual, legea ANI este o simplă faţadă menită să mai înşele o vreme opinia publică, măcar pînă se încheie procesul de monitorizare al Comisiei Europene.

Guvernul nu mai are de partea sa nici măcar aparenţele.