Falimentul dictatorilor

Cine poate ţine piept unor arme sofisticate? Sau chiar tancurilor? Alte arme sofisticate poate. Ori tancuri mai bune. Generalii birmani nu duc lipsă de nici unele. Iar soldaţii lor înarmaţi pînă în dinţi "se confruntă cu rugăciunile unor călugări desculţi. Călugării budişti", scrie azi TagesAnzeiger din Zuerich, au spus că „vor continua să se roage şi să participe la marşuri de-a lungul şi de-a latul ţării, pînă ce vor înfrînge tirania generalilor. Care tac, nehotărîţi, neputincioşi aproape”.

Rugăciunile tinerilor budişti „ar putea îngenunchea junta militară, chiar dacă nu pe loc, şi nu fără susţinere externă", mai scrie ziarul elveţian. Potrivit căruia, dictatura din Mianmar "nu s-a aflat niciodată atît de aproape de colaps" din 1988 încoace, cînd a înăbuşit în sînge mişcarea pentru democraţie din Birmania. Forţa călugărilor rezidă nu în ultimul rînd în atenţia pe care massmedia internaţională o acordă răscoalei, în puterea degajată de imaginea veşmintelor roş-portocalii ale unor oamenii lipsiţi de apărare.

Mai toţi observatorii se întreabă aşadar, dacă dictatura va reacţiona cu obişnuita ei brutalitate. O vom afla în curînd, fiindcă junta dela Rangoon "se va consulta în cusul acestei săptămîni în noua ei capitală, Nayyidaw, construită la sfatul ghicitorilor, cu banii Chinei comuniste, care a rămas ultimul prieten al generalilor”, relevă Die Presse din Viena. Ziarul austriac aminteşte că Beijingul a blocat recent prin veto, în Consiliul de Securitate ONU, o rezoluţie de condamnare a dictaturii birmane. Or, oficialităţile de la Beijing ştiu că generalii se apropie de inexorabiul lor faliment. Iar susţinerea făţişă a acestor satrapi "nu dă bine înaintea olimpiadei chineze".

Neue Zuercher Zeitung din Elveţia evidenţiază că, în Birmania, "călugării budiştii sunt, în afara armatei, singura categorie care dispune de o organizaţie în stare să pună în dificultate regimul militar".

Care tace deocamdată. De ce? "Poate pentru că junta n-a fost pregătită? Sau poate pentru că există diferenţe de opinie în interiorul ei? - se întreabă La Repubblica, în timp ce alţi observatori evocă în context riscurile pierderii susţinerii chineze precum şi masivul sprijin, de care se bucură în rîndul populaţiei birmane tagma călugărilor budişti.

Despre un faliment scriu şi ziarele franceze comentînd declaraţii ale premierului parizian. Francois Fillon afirmase că, după ce a făcut ani la rînd datorii, Franţa se află, financiar pe butuci.

In răstimp ziarele germane o elogiază pe Angela Merkel. Editorialiştii salută la unsion decizia ei de a rezista soclitărilor Chinei comuniste, de a revoca vizita efectuată la Berlin de Dalai Lama. Pezenţa în capitala federală a liderului spiritual al tibetanilor "o onorează pe şefa executivului german", relevă de pildă Stuttgarter Zeitung, potrivit căruia Berlinul a încetat să mai facă "laşa politică externă" din trecut. Ziarul german speră că "semnalele lansate de cancelar preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin, şi granzilor Chinei, cărora Merkel le-a spus clar părerea, pe care şi-a făcut-o despre politica lor internă", vor inaugura o eră diplomatică nouă. În speţă, că vor constitui un prim pas pe calea renunţării la raporturile ipocrite întreţinute cu Beijingul ani la rînd din pricina boomului economic chinez.

Intre timp, explică analiştii, relaţiile economice, de care s-au îngrijit că precădere lideri de felul lui Gerhard Schroeder, au devenit atît de interdependente, încît nu se mai pot sparge sub lovitura unei vorbe sau a unui gest politic critic. Dar oare cît pot valora acestea din urmă, dacă impactul lor pare să fie atît de slab, se mai întreabă observatorul din Stuttgart uitînd parcă, pentru o clipă, că oamenii dispun nu doar de burţi, ci şi de suflete.