Falşii amici ai limbii care uneşte românii

În România, Ziua Limbii Române a început să fie sărbătorită după ce, la 19 februarie 2013, plenul Camerei Deputaților a adoptat, cu 312 voturi pentru, două împotrivă și cinci abțineri, un proiect de lege, prin care a fost instituită ziua de 31 august ca ”Ziua Limbii Române”. Legea a fost promulgată de ex-președintele Traian Băsescu la 13 martie 2013 și publicată în Monitorul Oficial la 19 martie 2013.

Totuşi, în Basarabia, această sărbătoare are o semnificaţie deosebită, din cauza faptului că românii majoritari de acolo sunt nevoiţi să o apere de prigoana rusească, instrumentată prin canale mediatice şi prin întreţinerea unor forţe politice care au misiunea de a antagoniza şi diviza societatea moldovenească. Putem sesiza această prigoană analizând traiectoria sărbătorii dedicate limbii române în Republica Moldova de când a fost instituită (în 1989) până în prezent:

- În 1989 a fost proclamată limba română ca limbă de stat şi revenirea la grafia latină. Decizia a fost luată sub presiunea miilor de oameni care protestau în stradă;

- În 1994, Partidul Democrat Agrar (promotor al ideii moldovenismului) a schimbat denumirea limbii oficiale din română în “moldovenească” (în baza grafiei latine). Tot atunci a fost schimbată şi denumirea sărbătorii – din “Ziua Limbii Române” în “ziua limbii noastre”.

- Odată cu venirea comuniştilor la putere, în 2001, manifestaţii oficiale dedicate sărbătorii “limbii noastre” nu au mai fost organizate, iar în 2003 a fost editat controversatul dicţionar moldovenesc-român prin care s-a vrut să se demonstreze că “moldoveneasca” şi româna sunt limbi diferite.

Aşadar, de mai bine de două decenii, denumirea limbii în Republica Moldova este un subiect de dispută între politicieni şi un instrument de manipulare a electoratului. Două dintre partidele din actuala coaliţie de guvernare (PL şi PLDM) se pronunţă pentru limba română. Cel puţin în discursurile publice. Cel de-al treilea partid, Partidul Democrat, strecoară din nou confuzie – liderul acestei formaţiuni, Marian Lupu, a menţionat anterior că „ştiinţific” vorbeşte româneşte, iar politic „moldoveneşte”. Ulterior, însă, s-a răzgândit şi a spus că nici măcar „ştiinţific” nu mai vorbeşte româneşte, ci „moldoveneşte”.

În decembrie 2013, Curtea Constituţională a Republicii Moldova a pus punct disputei juridice privind denumirea limbii oficiale. Curtea a menţionat într-o hotărâre că „limba oficială vorbită în Republica Moldova este limba română” şi a argumentat că Declaraţia de Independenţă, în care limba de stat e româna, prevalează asupra Constituţiei, unde e scris “moldovenească”. Deşi au trecut aproape doi ani de atunci, Parlamentul nici nu a încercat să ajusteze Legea Supremă. Pentru ca acest lucru să fie posibil, ar fi necesare 67 de voturi (din totalul de 101). În Parlamentul de la Chişinău nu a existat niciodată o majoritate pro-românească clară.

Luni, 31 august, după ce a depus flori la monumentul domnitorului Ştefan cel Mare din Chişinău, premierul moldovean Valeriu Streleţ a spus că „problema denumirii limbii este una depășită după ce Curtea Constituțională s-a pronunțat în această problemă”: ”Este necesară o mai bună cunoaștere a limbii române de către toți cetățenii Republicii Moldova. Pe cei care nu doresc să o studieze trebuie să-i convingem să o cunoască. Guvernul se va strădui să contribuie ca limba română să se dezvolte și să prospere în Republica Moldova”, a spus premierul. Potrivit lui, „fără limba română am risca să ne pierdem în iureșul istoriei”. El a dat asigurări că „deja există o clasă politică promotoare a limbii române ca limbă de stat”.

Cu ocazia Zilei Limbii Române, pe Aleea Clasicilor din Chişinău a fost inaugurat bustul poetului român Andrei Mureșanu, autorul versurilor imnului de stat al României „Deșteaptă-te române”, iar seara, Primăria Chişinăului va organiza un concert în Piaţa Marii Adunări Naţionale.