Fake News - o percepţie distorsionată? | Germania | DW | 27.10.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Fake News - o percepţie distorsionată?

Ştirile false ar putea influenţa alegerile parlamentare - avertiza înaintea scrutinului inclusiv Comisia pentru apărarea Constituţei. Deşi fluxul de informaţii a decurs normal, teama faţă de Fake News a lăsat urme.

Conform unui nou studiu, realizat după alegerile legislative din Germania de Institutul pentru Politică şi Sociologie, la cererea fundaţiei "Noua Responsabilitate" (SNV), aproape fiecare al treilea german este convins că ştirile false au avut influenţă asupra scrutinului din 24 septembrie. Sondajul a urmărit utilizarea şi credibilitatea diverselor surse media precum şi preferinţele politice ale persoanelor chestionate.  

Rezultatul studiului este suprinzător mai ales ţinând seama de avertismentele pe care autorităţile şi cercetătorii le lansaseră cu câteva săptămâni înaintea plebiscitului. Populaţia era atunci informată că nu există nicio "ştire bombă", evident falsă, şi nici vreun aflux de veşti care să influenţeze în mod decisiv alegerile.

Faptul că temerile populaţiei faţă de răspândirea ştirilor false au fost mai mari decât impactul real al posibilelor informaţii eronate lansate poate părea, la prima vedere, amuzant - este de părere coordonatorul proiectului "Measuring Fake News" din cadrul SNV, Alexander Sängerlaub. 

În opinia sa există o conexiune între agitaţia din jurul potenţialelor dezinformări din campania electorală şi difuzarea ştirilor. În context, campania pentru alegerile din SUA (2016) a jucat un rol major. Şi rareori s-a făcut diferenţa între diversele faţete ale fenomenului "Fake News" din SUA şi din Europa.

Duden - Das Wort Fake News

Fake News - cel mai căutat termen în mediul online în campania electorală

"În dezbaterile, pe alocuri cu accente foarte dramatice, nu s-a reuşit o separare a fenomenului pentru Europa şi America de Nord", afirmă Sängerlaub. Nici măcar peste ocean nu s-a clarificat dilema în jurul dimensiunii influenţei ştirilor false asupra alegerilor. Pentru mulţi, termenul "Fake News" este ca "un burete care absoarbe tot". 

Umbra lungă a lui Donald Trump

Preşedintele SUA, Donald Trump, dar şi alţi populişti, l-ar considera un instrument de luptă al presei critice la adresa lor, cum ar fi postul CNN sau publicaţia "New York Times". În dezbaterile din Germania, termenul "Fake News" este amestecat mai degrabă cu instigarea la ură din reţelele de socializare. O confuzie care influenţează percepţia diverselor categorii de alegători asupra termenului. 

Cine se îndoieşte de credibilitatea presei şi votează "Alternativa pentru Germania" (AfD), va înţelege prin noţiunea de "ştiri false" informaţiile difuzate de către presa aservită sistemului, presupune Alexander Sängerlaub. În consecinţă, nu-i de mirare faptul că alegătorii AfD sunt cei mai convinşi de exisenţa multor Fake News în mediile de informare (72% comparativ cu simpatizanţii altor formaţiuni politice - 61%).

Infografik Für wahr gehaltene Fake News im Wahlkampf ENG

Stiri false răspândite în campania electorală din Germania

AfD vibrează diferit

"Ce ne spune lucrul acesta referitor la impactul Fake News?" e una dintre întrebările analizei SNV. Răspunsul: "Ştirile false funcţionează mai ales acolo unde li se dă crezare şi unde distorsionarea realităţii este dorită politic." În această "realitate paralelă", construită pe baza dezinformărilor, "refugiaţi fără carte sosesc în masă în Germania, comit infracţiuni, ba chiar sunt hrăniţi de către stat." Cu asemenea argumente a reuşit AfD să-şi atragă pe reţelele de socializare, pe bloguri populiste sau platforme de ştiri, electoratul.   

Cât de mare este diferenţa dintre simpatizanţii AfD şi restul germanilor reiese în analiza "Fake News" din comparaţia cu alegătorii formaţiunii ecologiste (vezi tabloul grafic). O discrepanţă la fel de mare poate fi constatată şi în privinţa utilizării surselor de informare. În cazul susţinătorilor AfD, folosirea platformelor de socializare joacă un rol mult mai important comparativ cu oricare altă categorie de alegători din Germania. De asemenea, 17% din electoratul AfD s-a abţinut de la a utiliza orice sursă de ştiri pe perioada campaniei. 

Apa erodează piatrainclusiv în cazul Fake News

De unde convingerea populaţiei că ştirile false au avut impact asupra alegerilor pentru Bundestag nu reiese din studiul fundaţiei "Noua Responsabilitate" (SNV). Echipa lui Alexander Sängerlaub oferă, totuşi, o explicaţie referitor la importanţa exagerată a acestui tip de dezinformare. Un rol semnificativ l-ar fi avut, în opinia specialiştilor, prezenţa constantă a acestui subiect în presa germană - cu accent pe SUA, desigur. Un subiect des vehiculat în presă îi conferă acestuia însemnătate.

Symbolbild - Interview

Unii germani nu mai au încredere în presa clasică

În plină campanie electorală, termenul "Fake News" introdus în motoarele de căutare a fost superior numeric celui pentru termeni ca "dreptate socială" sau "stoparea creşterii preţurilor la chirii". Ca atare se poate spune că presa a cam lăsat deoparte temele preferate ale partidelor şi alegătorilor din Germania, preferând să se concentreze în campanie pe alte aspecte.

În opinia expertului Alexander Sängerlaub, pentru clasa politică primordial este mai ales răspunsul la întrebarea: Cum poţi ajunge la oamenii care au renunţat să se mai informeze din presa clasică fiindcă şi-au pierdut încrederea în ea?

"Aceasta este una dintre principalele provocări în era informaţiilor alternative şi a mijloacelor de comunicare în masă alternative." afirmă Sängerlaub. Specialiştii recomandă atenţie sporită la utilizarea căilor de informare. "Provin informaţiile dintr-o sursă serioasă? Pot avea încredere în această publicaţie/platformă?" Însă problema majorităţii consumatorilor de presă sau a utilizatorilor din mediul online este lipsa timpului necesar pentru a analiza credibilitatea sursei, bănuieşte reprezentantul fundaţiei SNV. 

Autor: Marcel Fürstenau / CS