1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

PUNŢI DE SUFLET

Factori de influenţare a memoriei

Faptul că dormitul pe săturate îmbunătăţeşte memoria şi fixarea cunoştinţelor recent asimilate este uşor de acceptat empiric. Mai greu este să vedem legătura între astfel de procese şi... durerile de spate.

default

Învăţatul face somn. Şi este bine, căci cel care se culcă îndată după ce a învăţat consolidează în somn cunoştinţele acumulate – afirmă cercetători americani de la Beth Israel Deaconess Medical Center din Boston. Autorii studiului au învăţat 12 adulţi o serie de mişcări complicate cu degetele. O parte din subiecţi au fost lăsaţi să doarmă după aceea timp de 12 ore; ceilalţi au rămas treji, până când au fost efectuate teste menite să arate câte din mişcările învăţate au rămas în memorie. Creierul a fost observat în somn cu ajutorul tomografiei cu spin nuclear, care vizualizează activitatea cerebrală. În timpul somnului, centrele active ale creierului s-au deplasat în zonele de memorare mai eficiente. După somn, creierul mic, care controlează rapiditatea şi precizia, era în mod evident mai activ decât sistemul limbic, răspunzător de trăirile emoţionale. Neurologii americani recomandă un somn îndestulător; sfatul este bun pentru sugari, care asimilează continuu ceva nou, pentru cei care au de dat examene, dar şi pentru pacienţii care au suferit un accident cerebral şi trebuie să recupereze abilităţile îngrădite de boală.

x x x

Şi acum reversul medaliei. Memoria, puterea de concentrare şi capacitatea de a fixa materialul învăţat sunt negativ influenţate de durerile dorsale şi cervicale. Mai mult, astfel de suferinţe accelerează procesul de îmbătrânire mintală. Aceasta este concluzia la care au ajuns psihologii suedezi de la Universitatea din Umea, care au observat timp de 10 ani o mie de persoane de vârste cuprinse între 35 şi 80 de ani. Oamenii care suferă de dureri de spate şi de ceafă au o mai proastă memorie atât a faptelor recente, cât şi a celor îndepărtate şi rezolvă probleme mai prost decât oamenii care nu au astfel de dureri. Prin comparaţie, capacitatea memoriei în grupa pacienţilor cu dureri a fost cu 5 % mai slabă decât în cea a oamenilor fără dureri.

Cercetările au dus şi la găsirea unei posibile explicaţii a efectului observat. Întrucât dificultăţile cognitive se manifestau îndată ce se declanşau durerile, se presupune că durerile solicită atenţia pacientului în aşa măsură, încât capacitatea funcţiilor din alte domenii scade. S-a observat că slăbirea facultăţilor mintale firească odată cu înaintarea în vârstă este marcată supraproporţional la oamenii cu dureri dorsale sau cervicale. Procesul se manifestă mai pregnant atunci când este vorba de înţelegerea situaţiilor descrise prin cuvinte. La subiecţii de 70 până la 80 de ani suferind de dureri de spate această capacitate de înţelegere a fost cu până la 10 % mai slabă decât la participanţii la studiu de vârstă egală care nu aveau dureri.

În societăţile industrializate, durerile dorsale şi cervicale sunt extrem de răspândite. Ca urmare a studiului prezentat recent, autorităţile suedeze au iniţiat un program de lămurire a oamenilor de necesitatea prevenirii unor astfel de dureri; ei trebuie să evite supragreutatea, să stea drept pe scaun şi să aibă o ţinută dreată în mers, dar mai ales să practice cu regularitate sporturi care solicită muşchii dorsali.

  • Data 30.11.2005
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2nR
  • Data 30.11.2005
  • Autoare/Autor Elisabeta Sturdza
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B2nR