1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Facebook nu aduce fericirea

Tinerii nu se mai simt atît de atraşi de Facebook ca pînă nu demult. În Statele Unite, unde tendinţa este vădită, studiile atestă o situaţie şi mai îngrijorătoare.

Pe Internet, Facebook &Co continuă să aibă mai mulţi adepţi decît adversari. Printre aceştia din urmă se află şi neuro-psihiatrul Manfred Spitzer, care nu a contenit, în articole de specialitate şi în cartea sa Demenţa digitală, devenită peste noapte un bestseller, să avertizeze asupra efectelor negative ale reţelelor de socializare asupra dezvoltării intelectuale şi cognitive a copiilor şi tinerilor. Că emiţătorul unor astfel de verdicte în plină eră digitală riscă să fie bănuit cel puţin de pesimism şi spirit retrograd, nu l-a impresionat pe reputatul profesor universitar din Ulm. El nu se simte oricum singur în arena în care se dă lupta împotriva idolatrizării excesive a noilor tehnologii de comunicare, devenite lucrative surse de profit şi canale de supraveghere a utilizatorilor.

Părerile lui Spitzer sunt nu numai împărtăşite ci şi confirmate de alţi colegi din mediul universitar. Bunăoară, de psihologii Universităţii din Michigan. Ei s-au adresat unor tineri cu o foarte simplă întrebare: îi fac reţelele sociale mai fericiţi pe utilizatori sau nu? Răspunsul dat de majoritatea celor 28 de studenţi participanţi la acest experiment complex, timp de două săptămîni, este monosilabic: NU.

Care să fie motivele? Specialişti ai Universităţii Humboldt din Berlin au identificat o anumită presiune comparativistă pe care o exercită mediul asupra utilizatorului, confruntat permanent cu imagini şi texte înscenate, care-i lasă impresia că ceilalţi ar fi mai performanţi, mai competitivi, mai răsfăţaţi de succes - pe scurt, mai fericiţi. Ceea ce indirect favorizează - în rîndul celor care nu conştientizează acest proces al înscenării şi „cosmetizării” mesajelor - instalarea unui complex de inferioritate şi de invidie, în special la utilizatorii pasivi ai portalului Facebook. Reţeaua de socializare generează concomitent un sentiment de atracţie-respingere în rîndul utilizatorilor, comparabil cu dependenţa de stupefiante, au mai revelat psihologii.

Pe de o parte, utilizatorul vrea să se sustragă impulsurilor voyeuriste, pe de alta continuă să fie hipnotizat de viaţa celorlalţi. Dar cine uită că Facebook este de fapt doar o înscenare, se mai expune unui risc: acela de a confunda realitatea "digitală" cu cea "analogă". Primejdia se agravează prin utilizarea smartphon-urilor care accentuează dependenţa de reţelele sociale, adînceşte confuzia între real şi virtual şi amplifică însingurarea.

Imaginea unui grup de tineri în care fiecare ţine un smartphone în mînă şi are privirile fixate pe magicul ecran oferă deja, la nivelul simplei percepţii vizuale, măsura paradoxalei alienări „colective”, a cărei deviză ar putea fi „suntem singuri împreună”.