1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Fabricile de diplome dau faliment

Ministrul Educaţiei Daniel Funeriu a criticat cu severitate proiectul de lege iniţiat de senatorii Opoziţiei, care ar permite absolvenţilor de liceu fără bacalaureat să se înscrie la Universitate.

default

Ecaterina Andronescu, fost ministru al educaţiei şi autor al unui proiect de lege controversat

Aflat la Universitatea Maritimă Constanţa, ministrul Educaţiei a găsit prilejul nimerit de a combate iniţiativa rivalei sale Ecaterina Andronescu.

Alături de alţi doi senatori PSD, Cristian Dumitrescu şi Titul Corlăţean, fostul ministru Ecaterina Andronescu a depus un proiect de lege potrivit căruia se va înfiinţa la universităţi un an pregătitor, la care s-ar putea înscrie absolvenţii de liceu fără bacalaureat cu o medie obţinută în cursul anilor de cel puţin 7. Dacă după primul an aceşti tineri îşi vor obţine diploma de bacalaureat, atunci anul pregătitor se poate echivala cu un an universitar şi vor trece direct în anul al doilea.

Este evident “o scurtătură”, care anulează competiţia şcolară şi care riscă să diminueze din nou importanţa bacalaureatului.

Vizibil enervat, ministrul educaţiei a făcut o declaraţie lipsită de orice echivocuri: ”Încerc să-mi ponderez cuvintele. Este o iniţiativă năstruşnică, iresponsabilă, care evident nu va avea succes. (...) Este o iniţiativă fără niciun fel de corespondent, nici în Europa şi niciunde altundeva în lume. Face parte din ceea ce eu numesc, fără niciun fel de emoţie, şcolarizarea mediocrităţii.”

Dar argumentul central a fost acela că “misiunea învăţământului superior românesc nu este învăţarea remedială”.  Expresia care vine din engleză, (“remedial education”) se referă la acele măsuri menite să-i ajute pe unii elevi să recupereze rămânerile în urmă.

“Învăţarea remedială” a devenit încă din anii ‘80 ai regimului comunist un fel de imperativ “democratic”, care a contribuit însă prin felul dogmatic în care a fost pus în practică la decăderea progresivă a şcolilor româneşti.

De teama de a nu fi obligaţi să facă lecţii recuperatorii, profesorii au tins să atenueze diferenţele de notare, camuflând eşecurile şcolare în spatele unor note de trecere. Urmările, întinse pe mulţi ani şi la scara sistemului naţional, explică, în parte, nivelul scăzut al învăţământul românesc de astăzi.

Kabinett Regierung Rumänien

Ministrul educaţiei, Daniel Funeriu

E de notat însă că ministrul Daniel Funeriu nu respinge în principiu “învăţarea remedială”, dar susţine, pe bună dreptate, că ea nu poate fi în nici un caz aplicată la nivelul învăţământului superior.

Problema nu ţine însă de filosofia educaţiei, chiar dacă poate fi pusă şi în aceşti termeni. Preocuparea celor care insistă pentru a anula sau diminua efectele bacalaureatului este legată mai curând de profiturile universităţilor particulare. De altfel, proiectul iniţiat de fostul ministru Ecaterina Andronescu nu este prima tentativă de acest fel.

Încă din vară, Universitatea Apollonia din Iaşi a anunţat pur şi simplu că înscrie studenţi în anul întâi şi fără bacalaureat, cu rezerva ca aceştia să prezinte diploma în următorii doi ani. Anunţul a părut atât de insolent, încât până şi unii din reprezentanţii acelei instituţii şi-au cerut scuze. Dar tentativa a dezvăluit că universităţile particulare se tem de faliment, deoarece bacalaureatul de anul acesta a redus numărul clienţilor potenţiali la mai puţin de jumătate.

Senatorii PSD au reluat de fapt tentativa universităţii particulare de la Iaşi, într-o formă schimbată. Dar obiectivul a rămas acelaşi: anularea efectelor bacalaureatului şi furnizarea unui număr mare de clienţi instituţiilor de învăţământ superior fără cote.

“Anul pregătitor” ar putea asigura pe mai departe “materie primă” acestor fabrici de diplome, căci, chiar dacă unii studenţi nu îşi vor putea da bacalaureatul, vor putea repeta anul pregătitor alături de noii sosiţi care au picat la rândul lor examenul de bacalaureat.

Problema este însă mai gravă şi nu se limitează la o polemică legislativă. Insistenţa cu care revin aceste idei arată nu doar criza unor aşa numite “universităţi” rămase fără clienţi, dar şi întinderea largă a iluziei potrivit căreia învăţământul superior este şi trebuie să fie accesibil oricui.

Dacă în alte epoci tinerii săraci, harnici şi talentaţi se simţeau discriminaţi în competiţia cu aristocraţii, care credeau că totul li se cuvine, astăzi o mulţime de tineri au ajuns să se considere discriminaţi pentru că nu primesc totul de-a gata.

Autor: Horaţiu Pepine
Redactor: Ovidiu Suciu