1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Cultură

Fabrica vieţii: Muzeul Oskar Schindler

Oskar Schindler rămâne pentru eternitate personalitatea care, în cel de-al Doilea Război Mondial, a salvat peste o mie de vieţi evreieşti. În fosta fabrică a lui Schindler de la Cracovia s-a deschis recent un muzeu.

default

Oskar Schindler

Un complex industrial în Cracovia nu este nici pe departe locul unde ai vedea în mod obişnuit sute de turişti. Şi totuşi, în această parte a oraşului autocarele turiştilor sunt aliniate pe străzi, şi asta pentru că aici se află fosta fabrică a lui Oskar Schindler.

Graţie regizorului american Steven Spielberg această fabrică a devenit faimoasă. În 1993, s-au filmat aici scene din filmul "Lista lui Schindler", care s-a bucurat de un imens succes, fiind clasat de către Institutul American de Film pe locul al optulea în topul celor mai bune o sută de filme americane ale tuturor timpurilor.

Acţiunea filmului urmăreşte eforturile lui Schindler de a salva cât mai mulţi evrei de la exterminarea în lagărele naziste.

Fabrica deschisă publicului

Până de curând turiştii încercau să arunce câte o privire în interiorul fabricii din spatele porţilor încuiate. Însă începând din această vară, clădirea este deschisă publicului.

Autorităţile din Cracovia au transformat fabrica într-un muzeu, care găzduieşte în prezent expoziţia numită "Cracovia: Ocupaţie 1939-1945", ce ilustrează viaţa în perioada stăpânirii naziste. Expoziţia prezintă atât istoria lui Oskar Schindler, cât şi a muncitorilor săi. Custodele muzeului, Monika Bednarek, a spus că Schindler este "personajul principal" al expoziţiei, însă "nu este singurul".

Deutschland Oskar Schindler Ausstellung in Frankfurt Liste und Koff

Lista lui Schindler, în original

Locul lui Schindler în istorie

Oskar Schindler, fiul unui industriaş, a trăit între 1908 şi 1974. În 1939, după ce Germania nazistă a pus stăpânire pe Polonia, Schindler a achiziţionat o fabrică de emailuri şi vase smălţuite, care aparţinuse unor evrei. În interes militar german fabrica a început prin a produce vase de tinichea, iar mai târziu muniţie şi detonatoare necesare războiului.

Schindler a profitat în mod direct de aşa numita "arianizare" a fabricilor şi afacerilor evreieşti, făcând în timpul războiului o avere considerabilă prin intermediul activităţilor pe piaţa neagră.

În ciuda statutului său de membru al partidului nazist, Schindler a fost impresionat de soarta crudă rezevată muncitorilor săi evrei. El a întocmit o listă cu numele a 1200 de muncitori pe care i-a descris ca fiind "esenţiali" pentru eforturile de război germane. În acest fel a reuşit să îi salveze de la moartea sigură ce îi aştepta în lagărele de concentrare.

După război fabrica lui Schindler a fost naţionalizată şi a devenit proprietatea statului polonez fiind ulterior preluată de o companie de telecomunicaţii. În anul 2002 a fost abandonată, iar trei ani mai târziu a fost cumpărată de Consiliul Local şi transformată în muzeu.

Autori: Justyna Bronska / Alina Mitroescu
Redactor: Petre M. Iancu