Fabrica vieţii: Muzeul Oskar Schindler

Un complex industrial în Cracovia nu este nici pe departe locul unde ai vedea în mod obişnuit sute de turişti. Şi totuşi, în această parte a oraşului autocarele turiştilor sunt aliniate pe străzi, şi asta pentru că aici se află fosta fabrică a lui Oskar Schindler.

Graţie regizorului american Steven Spielberg această fabrică a devenit faimoasă. În 1993, s-au filmat aici scene din filmul "Lista lui Schindler", care s-a bucurat de un imens succes, fiind clasat de către Institutul American de Film pe locul al optulea în topul celor mai bune o sută de filme americane ale tuturor timpurilor.

Acţiunea filmului urmăreşte eforturile lui Schindler de a salva cât mai mulţi evrei de la exterminarea în lagărele naziste.

Fabrica deschisă publicului

Până de curând turiştii încercau să arunce câte o privire în interiorul fabricii din spatele porţilor încuiate. Însă începând din această vară, clădirea este deschisă publicului.

Autorităţile din Cracovia au transformat fabrica într-un muzeu, care găzduieşte în prezent expoziţia numită "Cracovia: Ocupaţie 1939-1945", ce ilustrează viaţa în perioada stăpânirii naziste. Expoziţia prezintă atât istoria lui Oskar Schindler, cât şi a muncitorilor săi. Custodele muzeului, Monika Bednarek, a spus că Schindler este "personajul principal" al expoziţiei, însă "nu este singurul".

Locul lui Schindler în istorie

Oskar Schindler, fiul unui industriaş, a trăit între 1908 şi 1974. În 1939, după ce Germania nazistă a pus stăpânire pe Polonia, Schindler a achiziţionat o fabrică de emailuri şi vase smălţuite, care aparţinuse unor evrei. În interes militar german fabrica a început prin a produce vase de tinichea, iar mai târziu muniţie şi detonatoare necesare războiului.

Schindler a profitat în mod direct de aşa numita "arianizare" a fabricilor şi afacerilor evreieşti, făcând în timpul războiului o avere considerabilă prin intermediul activităţilor pe piaţa neagră.

În ciuda statutului său de membru al partidului nazist, Schindler a fost impresionat de soarta crudă rezevată muncitorilor săi evrei. El a întocmit o listă cu numele a 1200 de muncitori pe care i-a descris ca fiind "esenţiali" pentru eforturile de război germane. În acest fel a reuşit să îi salveze de la moartea sigură ce îi aştepta în lagărele de concentrare.

După război fabrica lui Schindler a fost naţionalizată şi a devenit proprietatea statului polonez fiind ulterior preluată de o companie de telecomunicaţii. În anul 2002 a fost abandonată, iar trei ani mai târziu a fost cumpărată de Consiliul Local şi transformată în muzeu.

Autori: Justyna Bronska / Alina Mitroescu
Redactor: Petre M. Iancu