Faţa invizibilă a solidarităţii

Potrivit dictonului "mai binele este uneori duşmanul binelui" - şi excesul de generozitate îşi poate rata ţinta - relevă FRANKISCHE TAG, precizînd că - din perspectivă materială, organizaţiile de ajutor şi ONU îşi văd depăşite limitele capacităţii de a administra judicios ajutoarele, neputîndu-le duce exact acolo unde sunt ele mai necesare. Pe de-asupra, ajutorul se transformă în acţionism în faţa camerelor de luat vederi, forţa imaginii fiind mai puternică decît conţinutul profund al gestului.

DIE WELT subliniază în schimb dimensiunile cu totul neobişnuite ale catastrofei, care nu mai permit manifestarea unor vechi reflexe de separare a lumii în două tabere:bogaţi - săraci , ţări dezvoltate - ţări subdezvoltate. Globalizarea îşi dezvăluie şi faţetele ei pozitive, cine donează, o face pentru a contribui în primul rînd la ameliorarea situaţiei. Sumele donate au atins dimensiuni astronomice. Important este acum ca ele să şi rodească, conchide marele ziar german.

Memorabile sunt şi opiniile unor ziare din reigunea calamitată.BANGKOK POST spulberă iluzia că forţele dezlănţuite ale naturii ar fi pus capăt rivalităţilor politice interne şi formelor violente de manifestare ale acestora.

Cui aparţine tragedia din Asia de Sud Est se întreabă THE TIMES of INDIA , pentru a opina imediat după aceea că de catastrofă au fost lovite şi statele occidentale care -şi deplîng zecile de mii de morţi , de dispăruţi , de răniţi, turişti în cea mai mare parte.Prestigiosul cotidian indian se opreşte şi asupra campaniei de ajutor declanşată de Casa Albă cu prilejul Balului de Anul Nou cînd cifrei iniţiale de prim ajutor - celor 35 de milioane de dolari - i-a mai fost adăugat un zero.Dar prin aceasta Statele Unite ar trebui să ştie şi că furia dezlănţuită a naturii nu se abate doar asupra celor săraci. Aceştia sunt mai vulnerabili din vina guvernanţilor.Izbucnirea unui vulcan din Insulele Canare ar putea îngropa convingerea că ţările dezvoltate sunt invulnerabile în faţa catastrofelor naturale.Dezastrele produse de forţele dezlănţuite ale naturii duc la naufragiul unor naţiuni nu fiindcă-i aduc la sapă de lemn pe cei mulţi, deja dezmoşteniţi de soartă , ci din cauză că cei aflaţi la putere sunt puţini la minte ...

Revenind în Europa, regretabil li se pare multor comentatori faptul că angajamentul generos şi imediat al unor naţiuni şi organizaţii este privit cu scepiticsm .

DIE PRESSE se referă în această ordine de idei direct la Statele Unite ale Americii şi Organizaţia Naţiunilor Unite, al cărei prestigiu preşedintele Bush se străduie deja de mai multă vreme să-l submineze. Aşa încît nu-i de mirare că Naţiunile Unite au întrevăzut în iniţiativa americană de a crea un nucleu forte al solidarităţii, împreună cu Japonia India şi Australia, tentativa unei "lovituri pe la spate".Indiferent cum ar sta lucrurile, conchide ziarul austriac, Americii i se va reproşa mereu că năzuieşte la hegemonia mondială pînă şi în domeniu umanitar.

Statele Unite sunt oricum mai apte să organizeze ajutoarele decît Naţiunile Unite decretează de la Londra THE DAILY TELEGRAPH, considerînd că organizaţiei mondiale îi revine un rol major abia în procesul reconstrucţiei.Iar dacă ONU are impresia că America îi întoarce spatele ar face bine să-şi amintească de vinovăţia unor înalţi funcţionari ai săi, care s-au lăsat mituiţi de tiranul Saddam Hussein în cadrul programului ţiţei în schimbul alimentelor.Pentru Bush este mai puţin important să compromită bunul renume al Naţiunilor Unite decît să-i trimită pe cei mai buni cetăţeni americani într-o regiune în care invazia în Irak este extrem de impopulară şi unde - să ne gîndim la cazul Indoneziei - teroriştii silamici încing spiritele şi atmosfera politică, opinează ziarul britanic citat. THE GUARDIAN în schimb, concede Naţiunilor Unite meritul major: ele sunt departe de a fi perfecte dar sunt singura organizaţie mondială de care dispunem.

Conducerea Uniunii Europene în schimb , prin reacţia lentă faţă de catastrofa din Asia de Sud Est, şi-a acordat un certificat de pauperitate - este de părere ziarul austriac KURIER. America acţionează, Europa stă pe gînduri scrie de la Roma LA REPUBLICCA.

Iar de la Paris LIBERATION deplînge intensa mediatizare a catastrofei, modul dezorganizat de distribuire a ajutoarelor şi miopia opiniei publice în faţa altor dezastre umanitare , mai puţin spectaculoase, cum ar fi situaţia din unele state africane.Somalia - aminteşte DE STANDARD, ziar flamand care apare la Bruxelles - lovită şi ea de valul ucigaş, a fost omisă de pe lista ţărilor care au nevoie urgentă de ajutor acum.

In Germania - creşterea numărului de şomeri la cifre record şi stagnarea economică dau bătaie de cap guvernanţilor şi motivează reacţiile critice ale presei autohtone.NORDBAYERISCHER KURIER scrie că şomajul rămîne problema cheie a Germaniei: deteriorarea echilibrului social, criminalitatea, scăderea forţei de cumpărare, toate sunt direct determinate de şomajul endemic şi masiv.

NORDSEE ZEITUNG din Bremerhaven întrevede nori şi mai negri la orizont aşteptînd să vadă reacţia guvernanţilor de la Berlin cînd în ianuarie cifra celor fără de lucru va fi atins recordul absolut de 5 milioane. Iar intrebarea vitală - cum pot fi create noi locuri de muncă pentru armata de milioane a celor fără de lucru, nu stîrneşte deocamdată altceva decît descumpănire atît în tabăra guvernanţilor cît şi în cea a opoziţiei scrie NEUE WESTFALISCHE.