1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Fără compromisuri – Discuţia din jurul statutului Kosovoului

Confruntările sângeroase de anul tecut dintre albanezi şi sârbi, a readus Kosovoul în atenţia politicii mondiale. Provincia încă mai aparţine oficial Serbiei, dar se află sub administraţia Naţiunilor Unite, în urma războiului de acum şase ani. Întrebarea privitoare la statutul juridic al regiunii este încă neclară.

default

Fostul şef al misiunii ONU din Priştina, Michael Steiner, a introdus formula „standarde înaintea statutului”. Cu alte cuvinte, înainte de a se răspunde la întrebarea care este statutul juridic al provinciei, Kosovo trebuie să îndeplinească anumite standarde privitoare la democraţie şi legislaţie – mai ales în domeniile: minorităţi, întoarcerea refugiaţilor şi securitatea regiunii. La sfârşitul lunii mai, misiunea ONU trebuie să dea raportul Consiliului de Securitate privind progresele făcute. Dacă acest raport va fi pozitiv, vor putea fi iniţiate discuţii asupra statutului. Pentru aceasta va fi însă nevoie de multe eforturi, decală Michael Schaefer, director în Ministerul Afacerilor Externe german, responsabil pentru politica Europei de sud. El critică în principal starea Serbiei. Sârbii au în continuare, în enclavele lor izolate, frică de atacuri. Schaefer afirmă:

„De aceea nu vor exista compromisuri la definirea statutului. Verificarea dorită de noi în vară, nu va duce automat la negocieri privind statutul. Dar mai ales în domeniul securităţii, în principal cea a minorităţilor, se arată clar că există o evoluţie pozitivă.”

Numeroşi experţi în problema balcanică nu mai cred în valabilitatea principiului „standarde înaintea statutului”. Bruno Schoch, din partea Fundaţiei de la Hessa pentru Pace şi Cercetarea Conflictelor, este convins că Uniunea Europeană şi Statele Unite ale Americii au căzut deja de acord asupra independenţei Kosovoului.

El este de părere că există o contradicţie a rezoluţiei 1244, pentru că nu se poate vorbi de un Kosovo independent, fără să se ţină seama de minorităţi.

Rezoluţia adoptată de ONU în 1999 a pus capăt războiului din Kosovo şi dominaţiei Belgradului în regiune. Conform documentului, Kosovo rămâne în graniţele Iugoslaviei, respectiv ale Serbiei-Muntenegru, până când va fi clarificată situaţia statutului. Totodată se pune accentul pe problema stabilităţii şi a securităţii în regiune. Conform politicienilor albanezi din Priştina, stabilitatea poate fi doar asigurată, printr-o independenţă absolută a provinciei. Guvernul de la Belgrad afirmă însă că o independenţă a Kosovoului va duce la destabilizarea regiunii.

Michael Schaefer doreşte ca soluţia să fie găsită prin dialog între guvernele de la Priştina şi Belgrad.

Prezenţa internaţională, militară şi civilă în Kosovo, este considerată de Schaefer a fi necesară pentru o prioadă de tranziţie şi după încheierea negocierilor privind statutul. Între timp, afirmă expertul american Martin Slazinger, rolul ONU din Kosovo ar trebui redus iar cel al Uniunii Europene extins:

„Singura cale către o rezolvare a conflictului din Kosovo este un nou început, alături de o organizaţie care are legături strânse cu regiunea şi care poate oferi ceva pozitiv”, declară Slazinger.

Importanţa dezvoltării unui concept european, este subliniată şi de diplomatul german Michael Schaefer:

„Este un motor pentru evoluţia către democraţie a Kosovoului şi integrarea acestuia în regiune. Acest concept ar trebui să fie şi pentru guvernul de la Belgrad un impuls pentru a găsi o soluţie în problema Kosovo.”

  • Data 18.03.2005
  • Autoare/Autor Filip Slavkovic
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Xk
  • Data 18.03.2005
  • Autoare/Autor Filip Slavkovic
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1Xk