„Fără jumătăţi de măsură”

Robert Schwartz: Domnule ministru, la Săptămâna Verde Internaţională agricultura românească pare să iasă din anonimatul ultimilor ani şi se prezintă cu o gamă largă de produse alimentare în capitala Germaniei. Totuşi, sunt probleme în agricultura românească, există puncte critice care îngreunează de pildă accesul României la politica agrară comună a Uniunii Europene. Ce mai trebuie să faceţi până la integrarea României în UE ?

Gheorghe Flutur: Aşa este, suntem prezenţi la Săptămâna Verde la Berlin, la cea mai mare manifestare europeană de agricultură şi horticultură şi avem un pavilion de circa 250 de metri pătraţi, este vorba de 17 firme. Încercăm să devenim mai ofensivi pentru a fi cunoscuţi, faţă de anul trecut când am avut doar 80 de metri pătraţi . Aţi întrebat ce facem pentru a rezolva restanţele, sau, mai exact, pentru a pregăti agricultura României pentru intrarea în Uniunea Europeană. Avem şi buget, avem legislaţia necesară şi respectăm calendarul privind integrarea. În primul rând, reforma instituţională este foarte importantă: deja am pregătit agenţia de plăţi care va face plăţile ţăranilor, angajăm în următoarele săptămâni încă apraope 4000 de oameni, deci instituţia va avea ca 5000 de salariaţi în 210 centre regionale din România. Ei vor avea foarte mult de lucru pentru identificarea parcelelor şi completarea registrului fermelor pentru ţărani. În al doilea rând, absorbţia fondurilor SAPARD constituie o prioritate: este ultimul an al programului SAPARD şi astfel avem o bătălie pe programul „Fermierul”. Aici dispunem de legislaţie, deja am început cofinanţarea din bugetul de stat: un sfert din bugetul Ministerului Agriculturii este destinat cofinanţării pentru fermele familiale. Intenţia şi hotărârea guvernului Tăriceanu este de a transforma gospodării ţărăneşti în ferme familiale care să iasă pe piaţă, şi aici avem programul „Fermierul”, care este un program deja accesat. În al treilea rând, e vorba de securitatea alimentară şi problemele sanitar-veterinare. Trebuie să vă spun că într-adevăr am avut mai multe steguleţe roşii la raportul de ţară, am început în forţă combaterea pestei porcine, de asemenea am trecut la contractarea construcţiei celor opt puncte de inspecţie la frontiere, inspecţia sanitar-veterinară, acestea fiind în viitor punctele din partea de est a graniţei Uniunii Europene. Procesul de idetificare a animalelor continuă, 90 la sută din bovine şi 33 la sută din animalele mici poartă deja plăcuţe de identificare. Am închis până acum în jur de 300 de unităţi de procesare neconforme cu normele europene, mă refer la abatoare, la fabrici de lapte, şi desigur le înlocuim cu altele, pentru că prin programul „Fermierul" le acodrăm sprijin ţăranilor atât prin SAPARD, cât şi prin credite pe 10 ani cu o perioadă de graţie în funcţie de importanţa investiţiei.

Robert Schwartz: Domnule ministru, pe marginea Târgului Internaţional de la Berlin un subiect important este şi gripa aviară, care a devenit între timp un subiect fierbinte şi în Germania. Omologul dumneavoastră german, Horst Seehofer consideră că gripa aviară constituie o chestiune serioasă, dar susţine că nu sunt motive de panică. Republica Moldova şi Bulgaria au solicitat între timp României sprijin în vederea depistării eventualelor focare. Credeţi că experienţa dumneavoastră, modul de abordare al autorităţilor în general faţă de această criză în România, poate constitui un exemplu şi în alte ţări europene?

Gheorghe Flutur: Nu vreau să par lipsit de modestie, dar sunt ministrul care gestionează această problemă în România: până acum şi oficialii europeni, dar şi opinia publică în general a apreciat promptitudinea cu care România a acţionat, ca ţară care, dorind să intre în Uniunea Europeană, a dat dovadă de transparenţă totală, de eficienţă şi promptitudine, fără jumătăţi de măsură, şi asta vreau să facem şi în continuare. M-am oferit şi am convenit cu omologul meu german, domnul Horst Seehofer, să ne întâlnim la Bucureşti la începutul lunii februarie pentru o dezbatere punctuală despre gripa aviară cu miniştrii agriculturii din Republica Moldova, Ucraina, Bulgaria şi probabil Turcia, şi sigur că vrem să internaţionalizăm lupta împotriva acestei maladii.

Robert Schwartz: Mai există însă un subiect important: ieri, organizaţia Greenpeace a prezentat la Berlin un catalog cu mai multe probleme care ar trebui rezolvate de ministrul german al agriculturii, printre care şi chestiunea culturilor de soia modificată genetic. Cum abordează ministerul dumneavoastră prezenţa acestor culturi în România, culturile extinse cu experimentele genetice ale concernului american Monsanto? Specialiştii consideră că situaţia a scăpat de sub control în unele regiuni ale României.

Gheorghe Flutur: Am citit şi eu acest material, şi vreau să vă spun că această cultură a organismelor modificate genetic, în speţă soia în România, nu există doar de un an sau de doi , ci de mai mulţ ani. Poziţia noastră oficială este să ne aliniem la politica statelor Uniunii Europene care, din câte ştiu, au o poziţie prudentă, restrictivă, şi nu agrează cultura organismelor modificate genetic.

Robert Schwartz: Vreţi să interziceţi cultivarea acestor plante până la integrarea României în Uniunea Europeană?

Gheorghe Flutur: Problema este că această măsură trebuie luată restrictiv în anul 2006, pentru că dacă o luăm brusc riscă să apară culturi clandestine. Iar din 2007, dacă aquis-ul comunitar nu se schimbă şi dacă există aceste restricţii, este clar că nu vom susţine aceste culturi, deci vom respecta regulile casei în care dorim să intrăm.