1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Germania

Extremismul de dreapta faţă cu serviciile secrete

Angela Merkel i-a convocat la un summit intern pe miniştri regionali de interne şi justiţie, precum şi pe şefii serviciilor secrete spre a discuta despre căi de optimizare a eforturilor de combatere a extremei drepte.

default

Membrii ai partidului de extrema dreaptă NPD

Chestiunea are nu doar o semnificaţie intrinsecă majoră, ci şi o importanţă politică deosebită. Petre Iancu ne oferă detalii:

Înaintea întâlnirii responsabililor structurilor de securitate germane, ministrul federal al justiţiei, Sabine Leutheuser Schnarrenberger, a propus reducerea la 3 sau 4 a numărului celor 16 filiale regionale ale serviciului secret intern al Germaniei.

Acest organism de contraspionaj şi de culegere de informaţii interne, numit Serviciul federal de protecţie a constituţiei, se vede confruntat cu o amplă listă de erori. Una care s-a lungit sensibil în ultimele zile şi riscă să se mai lungească.

Deutschland Rechtsextremismus Friedrich Leuthheusser-Schnarrenberger

Ministrul de interne Hans-Peter Friedrich şi colega de la justiţie, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, la summitul intern de la Berlin privind combaterea extremismului de dreapta

În fapt, poliţia şi serviciile secrete s-au dovedit  incapabile să pună capăt activităţilor, desfăşurate timp de mai bine de 12 ani, de un grup est-german de terorişti neonazişti, învinuiţi de asasinarea a cel puţin 10 oameni.

Ultimul raport al Serviciului secret intern al Germaniei reliefa că, în 2010, nu existau, chipurile, structuri teroriste de extremă dreapta pe teritoriul Republicii Federale. În momentul în care se difuza acest raport, o grupare de extremă dreapta teroriza, din subterană, Germania, de mai bine de un deceniu.

Neajunsurile serviciului de protecţie şi pază a constituţiei, după cum se numeşte serviciul de contraspionaj şi informaţii interne al Republicii Federale, ridică probleme de o gravitate fără precedent pentru conducerea Germaniei.

Nu întâmplător, preşedintele Republicii Federale, Christian Wulff, şi şeful diplomaţiei berlineze, Guido Westerwelle, şi-au exprimat îngrijorarea în legătură cu deteriorarea imaginii Germaniei, din pricina seriei de atentate neonaziste recent  descoperite.

Alarmat de prejudicierea imaginii ţării sale, a cărei economie, nota bene, depinde în bună măsură de exporturi, preşedintele Wulff a condamnat  ferm crimele şi a promis că autorităţile vor amplifica deschiderea ţării şi o vor apăra de cei ce instigă la xenofobie.

Dar şeful statului german a formulat şi o serie de întrebări care, pe drept cuvânt, frământă întreaga elită politică a ţării.  Nu cumva societatea s-a lăsat condusă de prejudecăţi? Nu cumva statul a eşuat, dând greş în misiunea sa de a-şi apăra cetăţenii?

La rândul său, deputatul social-democrat Thomas Oppermann, membru al comisiei de control al serviciilor secrete, a pus degetul pe rană. El a cerut elucidarea completă a celor petrecute şi clarificarea exhaustivă a deficienţelor instituţiilor care culeg informaţii secrete, ale administraţiei şi structurilor politice.

Numărul acestor erori, carenţe şi chiar posibile complicităţi cu teroriştii nazişti, aparent trataţi, vai, mai îngăduitor decât extremiştii de stânga ori islamiştii, dă, într-adevăr, de gândit.

Întrebări a ridicat de pildă scoaterea nejustificată de sub urmărirea serviciilor secrete interne a unui extremist de dreapta bine cunoscut. Recent arestat, sub învinuirea de complicitate cu trioul est-german acuzat de uciderea, între anii 2000 şi 2007, a nouă mici antreprenori de origine turcă şi greacă, precum şi a unei poliţiste, individul scăpase inexplicabil de controlul serviciului secret al landului Saxonia Inferioară.

Nu e singurul care, din umbră, pare să-i fi ajutat pe terorişti să supravieţuiască în subterană şi să-şi comită fărădelegile, înainte ca, într-un târziu, poliţia să-i încolţească, fără să ştie că nu e pe cale să captureze nişte simpli delincvenţi de drept comun.

Uimire şi consternare a generat şi descoperirea prezenţei la unele locuri ale crimelor, în ziua şi în preajma orei comiterii lor, a unui ofiţer afişând simpatii neonaziste, care s-a aflat până de curând pe ştatele de plată ale aceluiaşi serviciu secret intern. 

Flash-Galerie Wochenrückblick KW 46 Rechtsextremismus

Susţinători NPD la o demonstraţie în estul Germaniei

Nu mai puţin revoltătoare e şi apariţia, în urma percheziţiei domiciulului celor trei neonazişti, a unor „acte legale ilegale” aflate în posesia teroriştilor. Aceste documente eliberate pe identităţi fictive sunt tipice pentru un anume modus operandi al serviciilor secrete, care le eliberează de regulă unor informatori sau agenţi proprii, infiltraţi în structuri inamice.

Or, se pune acut chestiunea utilităţii, probităţii şi competenţei informatorilor introduşi de serviciile secrete în variile grupări ale extremei drepte. Din pricina masivei infiltrări a acestor informatori în principala formaţiune neonazistă, între ai cărei membri se află 100 de agenţi plătiţi ai serviciilor secrete, a eşuat cu ani în urmă o tentativă de interzicere a partidului NPD. 

Mai nou, elita politică a redeschis dezbaterea privind înnoirea demersurilor de scoatere a acestui partid antidemocratic şi totalitar în afara legii.  În context s-a ridicat şi continuă să se ridice problema dacă această grupare politică extremistă a fost realmente infiltrată de serviciile secrete sau dacă, dimpotrivă, serviciile secrete au ajuns să fie infiltrate şi conduse de către neonazişti.

Iată deci o sumedenie de probleme ce se cer urgent rezolvate. Împreună cu scoaterea în afara legii a principalului partid neonazist, soluţionarea lor rapidă şi autentică ar repara mai consistent şi mai durabil deteriorata imagine externă a Germaniei decât orice summit. 

Autor: Petre Iancu
Redactor: Ovidiu Suciu

Vă mai recomandăm