Extrema dreaptă din Flandra

În consiliul regional este chiar a doua forţă politică. Cu ocazia ultimelor alegeri locale, partidul extremist a reuşit să câştige voturi în plus, mai ales în comunităţile din jurul oraşului Antwerpen. În orăşelul Schoten, Vlaams Belang este cea mai puternică formaţiune politică. Toate aceste succese nu le asigură însă şi accesul la guvernare. Partidele tradiţionale îi izolează pe extremişti formând mari coaliţii. Cum priveşte însă populaţia din orăşelul Schoten situaţia aceasta?

O viaţă mai bună

Este ora prânzului. În cârciumioara „Spieker” din zona pietonală a oraşului Schoten. Clienţii fideli stau, şi au renunţat demult la conversaţiile de rigoare. Ingrid, în vârstă de aprox. 40 de ani, stă pe un scaun înalt la bar. Ea e şomeră. La fel ca fiecare al treilea locuitor din comunitatea care numără 30.000 de suflete, ea a votat pentru Vlaams Belang, şi este dezamăgită. „Nu mi se pare OK cum a evoluat situaţia”, spune Ingrid. Vlaams Belang a primit cele mai multe voturi, iar celelalte partide nici nu vor să discute cu ei. „Atunci mă întreb, de ce ar mai trebui populaţia să voteze?!”.

Ea spera, ca partidul de extremă dreapta să reducă impozitele şi să creeze noi locuri de muncă. Pe scurt: spera la o viaţă mai bună. Ingrid crede că acuzaţiile conform cărora partidul ei ar fi xenofob sunt doar o campanie de defăimare iniţiată de celelalte partide. Într-adevăr, platforma partidului este mai rezervată decât era cu doi ani în urmă. Atunci, premergătorul partidului de astăzi, Vlaams Blok, fusese interzis datorită discursurilor rasiste. Totuşi, partidul nou format, are astăzi aceleaşi principii ca cel din trecut: oprirea imediată a imigraţiei, repatriere consecventă a tuturor străinilor care au intrat în conflict cu legea, şi un test de aderare la principiile locale pentru cei care doresc cetăţenia.

Prea multe naţionalităţi

Glenn, care stă la bar lângă Ingrid, este de acord cu toate acestea. „Eu sunt flamand, şi sunt mândru de ţara mea”, spune tânărul în vârstă de 18 ani. „Dar aici sunt prea multe naţionalităţi străine, care încearcă să se impună. Şi-au băgat toţi în cap că Flandra ar fi ţara lor, mai ales musulmanii. Şi mulţi fură. Eu sper, ca Vlaams Belang să reuşească să-i trimită înapoi pe aceşti oameni, pentru a fi judecaţi de sistemele lor de justiţie”, spune Glenn.

Afirmaţii nefondate

Aceste speranţe sunt alimentate de centrala locală a partidului, care se situează exact lângă barul respectiv. În vitrină se pot vedea cărţi scrise de marii partidului, cu titluri precum „Stăpân în propria ţară” sau „Opriţi abuzul azilului” sau „Fără toleranţă pentru criminalitate”. Criminalitate însă, abia dacă există în Schoten, iar comunitatea este catalogată drept bogată. Şi: cei mai multţi dintre cei 2000 de străini care locuiesc acolo provin din ţările învecinate, în speţă din Olanda. Doar 55 vin spre exemplu din Maroc. Iar cartiere problemă, precum la Antwerpen, nu există în Schoten, spune Filip, un tânăr de 26 de ani.

„Vlaams Belang vrea să le insufle oamenilor frică de ceva ce nici nu există. Ei pretind că în Schoten ar fi periculos, dar nu este nici pe departe adevărat. Partidul vrea să creeze o atmosferă xenofobă, pentru a câştiga voturi”.

Cu toate acestea, el este de părere că partidele tradiţionale nu ar trebui să-i excludă pe extremişti. Abia atunci ar vedea oamenii că revendicările radicale nu le aduc nici locuri de muncă nici o viaţă mai bună.