Extinderea Spaţiului Schengen mută frontiera Uniunii Europene spre Est

Multe emisiuni germane de ştiri nu au notat evenimentul decât pe scurt, altele l-au ignorat chiar. Această lipsă de entuziasm pare surprinzătoare, având în vedere că extinderea Spaţiului Schengen, asupra căreia s-a căzut ieri de acord la Bruxelles, are o dimensiune asemănătoare ca marele val de extindere a Uniunii Europene din 2004. Europenii au lăsat în urmă cortina de fier cu toate rănile adânci pe care aceasta le-a cauzat pe întregul continent. Extinderea Spaţiului Schengen încearcă să şteargă şi ultimele urme ale separării continentului în est şi vest: şi anume, punctele de control vamal de la frontierele statelor. Pentru noii membri ai Spaţiului Schengen, un vis devine realitate. Şi germanii au motive să se bucure, din moment ce nu vor mai avea nevoie de buletin sau paşaport când călătoresc în ţările vecine.

Garduri mai înalte şi controale mai aspre în Est

Este, oare, extinderea Spaţiului Schengen din 21 decembrie un cadou de Crăciun încântător? Cu siguranţă, dar numai pentru cei care se regăsesc în interiorul noilor frontiere. Nu este vorba doar de desfiinţarea unor frontiere, ci de ridicarea unor garduri şi mai înalte pe partea cealaltă. De pildă, în Rusia, Ucraina şi Serbia controalele vamale se vor înăspri considerabil. La frontiera dintre Slovenia şi Croaţia s-a mers chiar şi mai departe: au fost distruse mai multe poduri, pentru a-i descuraja pe croaţi de la posibilele planuri de trecere ilegală a graniţei naturale. Guvernul de la Liubliana ascunde şi un dram de ironie răutăcioasă faţă de vecinul mai sărac în spatele entuziasmului pentru extinderea Spaţiului Schengen.

Pentru cei care nu fac parte încă din Schengen, extinderea are doar semnificaţia unei mutări a frontierelor spre Est. Pentru infractori vor exista pe viitor noi trasee. În special traficul de persoane va fi facilitat, drumurile devenind mai scurte. În ciuda celor mai înalte garduri, organizaţia Europol şi poliţia naţională a statelor din Spaţiul Schengen vor fi nevoite să se adapteze la noile provocări.

Acuzaţiile aduse ambasadei Cehiei din Vietnam sunt un mic exemplu pentru ce ar putea să-i aştepte pe europenii din Spaţiul Schengen. În urma unor cazuri de corupţie legate de acordarea vizelor pentru Cehia, serviciile secrete germane au remarcat deja că numărul cetăţenilor vietnamezi care au intrat în spaţiul comunitar a crescut considerabil. Nu s-a dovedit încă dacă ambasada Cehiei este într-adevăr vinovată, este însă clar că multe ambasade vor fi nevoite să introducă pe viitor reguli mai stricte pentru acordarea vizelor.

Teama de imigranţi persistă

Din păcate, extinderea Spaţiului Schengen nu a reuşit să diminueze teama de imigranţii economici, obsesie care persistă în rândurile cetăţenilor Uniunii Europene. Nici problemele legate de integrarea străinilor nu au fost rezolvate în mod satisfăcător. În acelaşi timp, statele Uniunii nu au reuşit să cade de acord asupra numărului de imigranţi pe care sunt dispuse să-i primească.

Din aceste motive, politicienii europeni susţin în continuare că gardurile trebuie să devină tot mai înalte. În acelaşi timp, liderii occidentali le ascund cetăţenilor că după extinderea spaţiului Schengen vor veni mai mulţi polonezi, maghiari sau slovaci în statele mai bogate în căutarea unor locuri de muncă. Astfel, este mai bine că extinderea nu se sărbătoreşte cu prea multă gălăgie.