1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Extinderea NATO – trecut, prezent şi viitor

Extinderea NATO de la 1 aprilie 2004 a fost cea mai mare din istoria celor 55 de ani de existenţă a organizaţiei nord-atlantice.

default

Harta ţărilor membre şi partenere NATO

Odată cu aderarea la NATO, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Romania, Slovenia si Slovacia, au încheiat definitiv un important capitol din Războiul Rece.

Tocmai de aceea, extinderea NATO catre Europa de Est si tarile baltice a schimbat decisiv configuratia militara a organizatiei.

Multi specialisti cred ca, odata cu incheierea Razboiului Rece, premisele existentei NATO s-au schimbat in mod decisiv. Pentru tarile nou-aderate, printre care si Romania, statutul de membru NATO nu reprezinta doar o garantie a integritatii teritoriale, ci si consolidarea democratiei.

Presedintele Romaniei, Traian Basescu, a declarat ca pentru Romania, ca tara fost-comunista, aderarea la NATO, in anul 2004, a insemnat iesirea din zona gri si intrarea in clubul tarilor occidentale.

Extinderea aliantei nord-atlantice, mai intai in 1999, apoi in 2004, nu a fost vazuta cu ochi buni de Rusia, tara care isi vedea amenintata in mod serios influenta in regiune.

Kroatien Unterschriften für Nato Beitritt

Cetăţeni croaţi semnează o petiţie care cere aprobarea prin referendum a aderării la NATO

În enclava Kaliningrad, de pildă, cândva o zona militara speciala, staţionau în trecut mii de soldaţi ai armatei şi marinei ruse. Odata cu intrarea in NATO a Poloniei si Lituaniei, Kaliningrad-ul a intrat de facto sub influenta aliantei.

Acesta realitate, cat si faptul ca avioanele de lupta ale NATO pot ajunge in cinci minute la Sankt Petersburg, datorita platformelor de decolare din tarile baltice, au iritat in mod vizibil administratia militara rusa.

La toate acestea se adauga recenta disputa pe marginea amplasarii scutului american anti-racheta in Cehia si Polonia, idee perceputa de Rusia ca o amenintare directa la adresa sa.

Pe acest fond, discutiile privitoare la eventuala largire a aliantei prin acceptarea Ucrainei, Albaniei, Croatiei, Macedoniei si Georgiei declanseaza in continuare controverse aprinse.

Montage Flaggen Nato Ukraine

NATO - Ucraina

În timp ce în cazul celor trei state balcanice pare a se fi ajuns la un consens intre statele membre, canditaturile Ucrainei si Georgiei stau sub semnul intrebarii.

În ciuda dialogurilor din ce in ce mai intense dintre Kiev si NATO, numerosi analisti nu vad in Ucraina o tara pregatita pentru aderare, si atrag atentia asupra faptului ca opinia publica respinge ideea integrarii.

De cealalta parte, multe tari membre apreciaza ca eventuala aderare la NATO a Ucrainei ar inrautati si mai mult relatiile cu Rusia.

Aceasta ipoteza este cu atat mai posibila cu cat Ucraina a anuntat deja ca accepta stationarea pe teritoriul sau a scutului american anti-racheta. In reactie la anuntul Ucrainei, fost presedinte rus Vladimir Putin a lansat amenintari directe.

“Teoretic, nu exclud posibilitatea ca Rusia sa isi indrepte sistemul ofensiv de rachete asupra Ucrainei, ca raspuns la posibila stationare pe teritoriul sau a scutului american anti-racheta. Nu doar ca mi-e teama sa declar acest lucru. Gandul in sine mi se pare inspaimantator” – a declarat Vladimir Putin.

Din acest motiv, secretarul general al NATO, Japp de Hoop Scheffer a optat pentru o politica a usilor deschise, fara a face insa Ucrainei o oferta clara de integrare. Acesta a declarat ca Ucraina se bucură de toată susţinerea alianţei pentru continuarea reformelor, în perspectiva unei apropieri a acestei ţări de NATO.