1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Expulzări mai rapide din UE

Numărul de imigranţi din Africa trebuie să scadă, spun miniştrii de interne ai UE. Cum? Prin intimidare şi expulzare. Planurile vagi ale UE în acest sens.

Miniștrii de interne ai UE nu vor mai putea ajunge, anul acesta, la un consens în privinţa reformării legii azilului și a aşa-numitelor reglementări de la Dublin. Prin urmare, controalele introduse la graniţele anumitor state Schengen, în contextul crizei refugiaților, vor continua să existe. Acest lucru evidenţiază negocierile mai mult sau mai puţin fără rezultate care au avut loc în Luxemburg în legătură cu relocarea în statele membre ale Uniunii Europene a solicitanților de azil și a migranților .

Ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, a susţinut în faţa omologilor săi varianta extinderii controalelor la frontieră, după modelul celor care se efectuează în prezent la graniţa între Germania și Austria. "Vrem să revenim la o zonă liberă de controale la frontieră în așa-numitul spațiu Schengen. Însă acest lucru presupune o mai bună gestionare a frontierelor externe. Prin urmare, în opinia noastră, ar fi corectă extinderea acestor controale la nivel european".

Germania, Austria, Danemarca, Suedia și Norvegia au introdus controalele la frontierele terestre și în porturi din cauza fluxului foarte mare de imigranţi. Franța și Belgia justifică reintroducerea controalelor la graniţă cu eforturile de combatere a amenințării teroriste. Comisia Europeană a avertizat în primăvară că revenirea la verificările făcute la frontiere afectează libertatea de mişcare și poate cauza daune de miliarde de euro. Însă Dimitris Avramopoulos, care a militat în Luxemburg pentru încetarea controalelor, nu a prezentat cifre oficiale în acest sens. La rândul său, ministrul de Interne al Austriei, Wolfgang Sobotka, respinge categoric revenirea la spațiul Schengen, deci renunţarea la controale. "Protecția frontierelor externe nu este suficientă în prezent. Refugiații ar trebui să fie înregistraţi în afara Europei".

Sobotka a pledat chiar pentru folosirea armatei de-a lungul frontierelor în cazul unei crize. Cei 1500 de polițiști de frontieră, care, în curând, vor alcătui o forţă de rezervă a Agenției Europene Frontex, nu ar fi suficienţi, mai spune demnitarul austriac. Protecţia graniţelor, a spus acesta, este sarcina statelor membre.

Acorduri cu statele nord-africane

Miniştrii de interne din Europa consideră că acordul UE-Turcia, care a dus la reducerea imigranţilor de-a lungul aşa-numitei rute balcanice, nu este decât un scurt respiro, menit să reducă şi fluxul de imigranţi care străbat Marea Mediterană din Libia către Italia. Această din urmă rută, deosebit de periculoasă, a fost aleasă şi anul acesta de un număr la fel de mare de imigranţi, potenţiali solicitanţi de azil. Misiunea "Triton" a Agenţiei Frontex şi paza de coastă din Italia au "pescuit" anul acesta, din ianuarie până în septembrie, aproximativ 120 000 de persoane din mare.

Prin acordurile care ar urma să fie semnate cu statele nord-africane, aceşti imigranţi, care ajung în Europa cu ajutorul bandelor de călăuze, ar urma să se împuţineze. În acest sens, UE se află în negocieri avansate cu mai multe ţări din regiune. O înţelegere cu Nigerul va intra în vigoare în scurt timp, informează surse diplomatice din cadrul Uniunii Europene. "Avem nevoie de acorduri cu statele din nordul Africii, care să facă posibilă trimiterea oamenilor salvaţi în aceste ţări, în adăposturi sigure, timp în care să se verifice dacă au sau nu nevoie de protecţie", a spus ministrul german de Interne. "De acolo vom prelua contingente generoase de refugiaţi, care vor fi în mod corect relocaţi în statele europene. Ceilalţi vor trebui să se întoarcă în ţările lor".

Acest lucru nu poate funcţiona decât în cazul în care statele europene sunt dispuse să preia refugiaţi. Nu puţini lideri europeni au pledat pentru "solidaritate flexibilă". Reprezentantul Germaniei, Thomas de Maiziere, a spus că vrea să ştie ce înseamnă, mai precis, "solidaritate flexibilă".

În replică, ministrul slovac de Interne, Robert Kalinak, care a şi condus runda de discuţii de la Luxemburg, a menţionat că "flexibilitatea" presupune inclusiv respectarea dorinţelor refugiaţilor. Unii dintre aceştia, a arătat Kalinak, nu vor să stea în Slovacia, Ungaria sau Polonia, ci în Germania sau Marea Britanie. "În privinţa migraţiei, nu există o soluţie unitară. Migranţii nu sunt cifre, ci au propriile lor dorinţe şi îşi aleg singuri calea. Soluţiile trebuie adaptate la situaţia dată", a conchis Robert Kalinak.

La rândul său, ministrul austriac de Interne s-a pronunţat şi pentru limitarea reîntregirii familiilor de refugiaţi. În opinia lui Sobotka, este inacceptabil ca un refugiat să-şi aducă întreaga familie, fraţi şi surori adulţi, în ţara în care se află. Sobotka a citat colegi africani, care i-au spus că africanii au "sute de fraţi şi surori". Există un proces de imigraţie "în sistemele sociale ale UE". Acesta trebuie oprit, a punctat ministrul austriac.

Autor: Bernd Riegert / vd