Exporturile moldovenești dependente de piața UE

Exporturile au devenit astfel un colac de salvare pentru companiile autohtone în căutare de noi piețe de desfacere. La scurt timp după semnarea şi intrarea în vigoare a Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, producătorii moldoveni au început să beneficieze de cel mai important capitol al Acordului - Zona de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre RM-UE (ZLSAC). Acordul de comerţ liber dintre Chişinău şi Bruxelles presupunea liberalizarea graduală (până la 10 ani din momentul semnării) a comerţului cu bunuri şi servicii, libera circulaţie a forţei de muncă, reducerea taxelor vamale, barierelor tehnice şi netarifare, abolirea restricţiilor cantitative şi armonizarea legislaţiei moldoveneşti la Acquis comunitar. Efectele nu s-au lăsat mult așteptate. Potrivit autorităţilor, în doar doi ani exporturile moldovenești către UE au atins o cotă de piață de 63,6% (2016), iar Chișinăul a fost nevoit să facă față mai multor provocări atât la nivel național, cât și regional, care au afectat comerțul.

Revenirea pe piața europeană

Criza politică internă de la Chișinău din ultimii doi ani, aprofundată și de dispariția aproximativ a unui miliard de dolari din sistemul bancar, dar și efectele embargourilor rusești, impuse în urma semnării Acordului de Asociere, precum și conflictul armat din Ucraina, au afectat semnificativ implementarea cu succes a ZLSAC. Astfel, potrivit unui studiu prezentat în cadrului unei mese rotunde, marți, 11 aprilie 2017, de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” de la Chișinău, în 2015 s-a înregistrat o evoluție descendentă a exporturilor, de 2,3%.

Totuși, în pofida provocărilor, 2016 a fost unul bun pentru producătorii moldoveni, iar exporturile către UE au revenit pe creștere, depășind cu 6,9% nivelul din anul 2014, produsele tradiționale agricole reprezentând cea mai mare parte a exporturilor. De asemenea, cel mai important partener comercial al Chișinăului, rămâne a fi România, unde ajung 39% din totalul mărfurilor moldovenești. Aceasta este urmată de Italia și Germania cu ponderi de 9,7% și respectiv 6,2%.

Vadim Gumene, autorul studiului „Expert-Grup”, este de părere că evoluția exporturilor de produse agroalimentare în UE a fost determinată atât de condițiile climaterice, cât și de restricțiile comerciale impuse de către Federația Rusă odată cu semnarea Acordului de Asociere cu UE.

„Este de menționat că un impact indirect negativ asupra evoluției exporturilor de produse agroalimentare l-au avut și tensiunile regionale, care au rezultat în sancțiuni economice și restricții comerciale aplicate reciproc de UE și Federația Rusă. Dar, chiar și în aceste condiții exporturile acestor produse date către UE au înregistrat o majorare în termeni valorici de circa 25% în perioada de referință, reușind să compenseze într-o anumită măsură pierderea piețelor tradiționale din Est”, susține expertul.

Astfel, potrivit studiului, topul celor mai dinamice exporturi de produse agroalimentare este reprezentat de produsele pentru care sunt prevăzute contingente tarifare (scutite de plata prețurilor de intrare). Doar în 2016, cotele pentru grâu au fost utilizate în proporție de 746%, pentru porumb de 154%, iar pentru orz și zahăr în proporție de 111% și respectiv 177%. De asemenea, experții constată o evoluție apreciabilă a exportului de vin, dar și a mierii naturale, care la fel mai face parte din puținele produse de origine animală admise deocamdată la export în UE. Au fost utilizate practic în totalitate cotele pentru struguri și prune, contingentul pentru mere rămâne nevalorificat.

Totodată, printre principalele produse agroalimentare care au fost exportate către UE sunt semințele de floarea soarelui, care dețin o pondere de 25% în exporturile agroalimentare în UE, acestea fiind exportate în proporție de 44% în România și 32% în Marea Britanie. De asemenea, exporturile de nuci dețin o pondere de 15%, principalele destinații fiind Franța (37%), urmată de Austria și Germania, fiecare cu câte 14%. În același timp, au fost înregistrate și diminuări ale exporturilor către UE pentru un șir de produse agroalimentare. Astfel, exportul de sucuri s-a diminuat cu circa 35%, drept urmare a reducerii exporturilor cu 62% către Germania, iar exportul semințelor de rapiță s-a diminuat cu 55%.

„Din totalul fluxurilor comerciale de export, 65% sunt orientate spre piața din UE. Este un fapt statistic îmbucurător, dar care arată că mai avem mult de lucru. Una din prioritățile Guvernului pentru viitorul apropiat este valorificarea potențialului de export al produselor de origine animalieră, pe care deocamdată agenții economici din R. Moldova le nu pot exporta. De asemenea, o altă prioritate este creșterea numărului de companii cu potenţial de export, dar și îmbunătățirea a tot ceea ce înseamnă calitatea produselor și drepturile de protecție a consumatorilor”, a menționat, în cadrul mesei rotunde, Daniela Morari, viceministrul Afacerilor Externe de la Chișinău.

Studiul mai arată că exporturile de produse non-agricole către UE au înregistrat o crește de 68%, iar în top rămân a fi cablurile industriale, care dețin o pondere de peste 28%, fiind exportate în proporție de 92% în România. Acestea sunt urmate de exporturile de scaune (tapițerii auto), care dețin o pondere de 12% în exporturile de produse non-agricole în UE, principalele țări de destinație fiind Olanda (79%) și România (19%). Categoriile de produse non-agricole care au înregistrat cele mai mari diminuări la export în UE sunt dominate de cele aferente industriei textile (îmbrăcăminte și încălțăminte), fapt datorat diminuării cererii pe piața UE.

Importurile din UE – o sperietoare politică

Acordul de comerț cu UE presupune și acordarea unor facilități și cote pentru importurile de mărfuri din UE în R. Moldova. Acesta a fost unul din motivele care a stat la baza declarațiilor președintelui Igor Dodon, care a spus că va denunța Acordul de Asociere, iar unul din motive ar fi invadarea pieței moldovenești cu mărfuri europene ieftine, ceea ce ar afecta grav producătorii locali. Mai mult decât atât, la o întâlnire cu Vladimir Putin, președintele moldovean, ar fi promis că va face acest pas în 2018, atunci când socialiștii vor câștiga alegerile parlamentare.

Aceste declarații populiste sunt combătute și de experții „Expert-Grup”, care susțin că tabloul în privința importurilor de produse agroalimentare din UE indică o evoluție contrară, înregistrându-se o scădere de 15% în perioada de referință. Cele mai multe produse care au înregistrat diminuări sunt direct concurente cu produsele autohtone, cum ar fi alcoolul etilic nedenaturat, cartofii, pasările vii, laptele şi produsele lactate etc. De cealaltă parte, au fost înregistrate majorări ale importurilor de zahăr, bere și carne de pasăre. De asemenea, importurile de produse non-agricole continuă să fie dominate de uleiurile din petrol. Deși în termeni valorici importul acestora s-a redus cu 25% în perioada de referință, în termeni cantitativi s-a înregistrat o majorare pe fundalul micșorării prețurilor internaționale pentru categoriile date de produse. Totodată, evoluțiile pozitive ale unor importuri au fost determinate de necesitățile de dezvoltare ale sectoarelor fitotehnic și zootehnic, importul de semințe de floarea soarelui și porumb fiind destinate însămânțării, iar cel de ouă de pasăre pentru fecundare). Autorii studiului consideră că, toate acestea indică inconsistența argumentelor existente în favoarea teoriei invaziei produselor europene.

UE este cu ochii pe guvernare și cere reforme

Pe 31 martie 2017, a avut loc reuniunea Consiliului de Asociere UE-RM, în cadrul căreia Guvernul de la Chișinău a prezentat rezultatele implementării Acordul de Asociere pentru 2014-2016. Totodată, oficialii UE au menționat că R. Moldova a înregistrat progrese, implementând o serie de reforme, dar trebuie să facă mai mult pentru a îndeplini angajamentele pe care și le-a asumat prin Acordul cu UE. Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, Johannes Hahn, a spus că reuniunea de la Bruxelles a fost o bună oportunitate pentru a reafirma angajamentul privind implementarea pe deplin a Acordului de Asociere și a importanței parteneriatului UE-RM.

„UE vrea să vadă o țară viabilă, iar populația R. Moldova să simtă beneficiile colaborării cu UE și să trăiască mai bine. Credem că trebuie să existe o colaborare mai strânsă între instituțiile statului, iar reformele instituțiilor guvernamentale să fie accelerate. Sunt însă necesare eforturi suplimentare, în special pentru îmbunătățirea statului de drept și a mediului de afaceri. Lupta cu corupția, cu birocrația, libertatea justiției, dar și dezvoltarea mediului de afaceri trebuie să devină domenii prioritare, iar aplicarea legii este cheia dezvoltării sociale și economice. A venit timpul ca cetățenii să simtă implementarea”, a spus în cadrul mesei rotunde, Ursula Pallas, reprezentanta Delegației UE în Moldova.

Totodată, experții de la Chișinău au menționat că UE trebuie să rămână principalul partener economic, iar Guvernul de la Chișinău trebuie să accelereze reformele pe segmentul economic acoperit de Acordul cu UE, cu îndeplinirea strictă a angajamentelor asumate, dar să acorde suportul necesar producătorilor autohtoni pentru a facilitatea penetrarea mai bună a produsele moldovenești pe piața europeană.

Simion Ciochină, Chișinău