1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Economie

Exodul firmelor elene

Programe de austeritate, controale de capital, impozite ridicate - toate acestea determină numeroase firme grecești să se mute în străinătate. Destinații preferate sunt țările vecine Bulgaria și Cipru.

Economia greacă se scufundă

Economia greacă se scufundă

Cifre alarmante anunțate de curând de Savas Rombolis, lider al „Institutului pentru Muncă‟ de la Atena în ziarul Ta Nea: din 11 milioane de greci, doar 3,6 milioane au un loc de muncă. 3,9 milioane sunt fie pensionari, fie șomeri. Elada se transformă într-un stat al șomerilor și pensionarilor. Una din cauze este și fuga firmelor în alte țări, în contextul în care mulți întreprinzători renunță pur și simplu la afaceri. Prin plecarea sau închiderea firmelor s-au pierdut deja zeci de mii de joburi. Asociația elenă de comerț cu amănuntul ESEE avertizează că se petrece un exod în toată regula al firmelor. Din vară, peste 60.000 de companii elene au solicitat un număr de identificare fiscală în Bulgaria, unde și-au mutat total sau parțial activitățile economice, explică președintele ESEE Vassilis Korkidis pentru ziarul Kathimerini. Alți 10.000 de proprietari de firme se mută în prezent în insula Cipru, spune Korkidis, care deține o firmă de comerț cu articole electrice, preluată de la tatăl și de la bunicul său.

Închiderea temporară a băncilor grecești și introducerea controalelor fluxului de capital au înrăutățit major problema, susține rețeaua de afaceri Endeavour Greece. Potrivit unui sondaj al acesteia din iulie, 13% din firme deja se mutaseră în afara țării iar 23% căutau o soluție în acest sens. „Mulți întreprinzători s-au văzut amenințați direct de introducerea controalelor fluxului de capital, mai ales că industria elenă este puternic dependentă de importuri‟, arată purtătoarea de cuvânt a Endeavour Greece, Anna Zilakou, în dialog cu DW. Ea oferă exemplul unei firme producătoare de băuturi răcoritoare afiliată rețelei amintite: firma folosea doar produse locale pentru fabricarea băuturilor, dar ambalajul din aluminiu trebuie importat și plătit de la Atena - lucru imposibil aproape după introducerea controalelor fluxului de capital.

Fuga de birocrație și de fiscalitate exagerată

Companiile s-au săturat și de birocrația notorie din Grecia. Politica fiscală actuală dă bătăi mari de cap oamenilor de afaceri - cu sau fără controale ale fluxului de capital. „Legile fiscale sunt mereu schimbate, ceea ce face imposibilă o planificare pe mai mulți ani pentru firme‟, se plânge Zilakou.

În special în primele zile după introducerea controalelor amintite, firmele elene care exportă în UE s-au văzut puse în fața unor situații fără ieșire, relatează Olga Dimopoulou, avocată germano-elenă din Köln. „Camioane întregi au rămas pe loc în Germania și Italia, după ce șoferii sau patronii n-au mai avut acces la propriile conturi bancare ca să scoată bani să trimită camioanele înapoi în Grecia‟, a declarat Dimopoulou pentru DW. Pentru companiile care nu vor sau nu pot să se mute în străinătate, există o manevră de rezervă: un cont în străinătate, de exemplu în Germania. Astfel pot fi plătite la timp facturile pentru furnizorii germani iar cu cardul aferent contului pot fi scoși bani cash de la automatele grecești, care nu limitează cardurile străine, explică Dimopoulou. Totuși: „Persoana care reprezintă firma trebui să călătorească în țara unde își deschide contul extern pentru a se legitima. Banca vrea să știe cu cine lucrează‟, mai spune avocata.

Cifre alarmante

Deși politicienii promit marea cu sarea, controalele fluxului de capital se mențin în Grecia. Acestea vor fi eliminate cel mai devreme în a doua jumătate a anului viitor. Politicienii reacționează prost la orice sugestie că aceste controale ar trebui anulate mai devreme și acuză reprezentanții mediului de afaceri că influențează firmele să se mute în afara țării.

Ultimele sondaje nu sunt deloc liniștitoare: potrivit unui sondaj în ziarul To Vima, primul după alegerile parlamentare din septembrie, partidul de guvernământ Syriza ar mai obține azi doar 18,4% din voturi, în timp ce opoziția conservatoare ar fi preferată de doar 14,9 procente din electorat. Potrivit acestor rezultate, ambele formațiuni și-ar fi pierdut deja, în doar două luni de la ultimul scrutin, jumătate din alegători.