1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Există un plan de avarie în caz de brexit?

Ce efecte va avea ieşirea Marii Britanii din UE asupra pieţelor şi ce măsuri de precauţie pot adopta instituţiile comunitare? Titularii de la Finanţe au analizat ameninţările, dar şi-au comunicat planul de acţiune.

Suntem pregătiţi pentru orice dar nu spunem ce avem de gând. Acesta este, pe scurt, mesajul miniştrilor de Finanţe ai UE adresat pieţelor financiare tot mai nervoase în ajunul referendumului din Marea Britanie, consacrat ieşirii sau rămânerii în UE. Oficial, această temă nici nu a figurat pe ordinea de zi acestei ultime reuniuni a titularilor de la Finanţe înaintea plebiscitului din insulă.

Preşedintele reuniunii, ministrul olandez de Finanţe, Jeroen Dijsselbloem, nu a mai vrut să declare nimic legat de problema brexit după asasinarea deputatei britanice Jo Cox. În cele din urmă, la insistenţele ziariştilor a afirmat: " Sper că britanicii vor lua decizia în mod paşnic. Ceea ce s-a întâmplat ne-a şocat", a spus el vineri la Luxemburg.

Şefa FMI avertizează

Ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, nu a participat la reuniunea ordinară a miniştrilor de la Luxemburg. Cu două zile înainte, el anunţase reduceri bugetare şi majorări fiscale în cazul în care britanicii vor decide ieşirea din UE şi ţara se va confrunta cu o criză economică. În reacţie, susţinătorii ieşirii din UE l-au acuzat că vede totul în negru şi vrea să sperie lumea.

Şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI), Christine Lagarde, susţine însă că nu este vorba de o sperietoare şi i-a avertizat pe cei 19 miniştri de Finanţe ai ţărilor din uniunea monetară asupra efectelor unui posibil brexit. Lagarde, care a luat parte la reuniunea grupei euro, apreciază că există ameninţări serioase nu numai pentru economia britanică şi europeană, dar şi pentru economia mondială în ansamblu.

Potrivit lui Lagarde, dobânzile s-ar putea majora substanţuial şi nu doar în marea Britanie. Lira sterlină s-ar putea deprecia considerabil, iar FMI nu exclude scenariul "unei lungi perioade de nesiguranţă" care i-ar intimida pe investitori. Totuşi, banca emitentă britanică, Bank of England, a stabilit în planurile sale de avarie, pentru început, reducerea dobânzilor.

S-au analizat "diverse scenarii"

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schäuble, a declarat în urmă cu câteva zile, pentru săptămânalul german Der Spiegel, că miniştrii de Finanţe din zona euro vor face totul pentru a limita efectele ieşirii Marii Britanii din UE. "Ne pregătim pentru toate scenariile posibile pentru a îngrădi primejdiile", a declarat el. Totuşi, responsabilul nu a dat detalii concrete referitoare la aceste scenarii.

La nivel mondial, ratele de schimb s-au redus cu o săptămână înaintea referendumului. Potrivit ministrului austriac de Finanţe, Hans-Jörg Schelling, există mai multe posibilităţi de a recţiona la o prăbuşire a burselor şi a lirei sterline. "Dar ar fi contraproductiv să anunţăm de pe acum, oficial, care sunt aceste posibilităţi", a spus el. Din cercuri UE s-a afirmat însă că, atât Bank of England cât şi Banca Centrală Europeană şi alte bănci emitente sunt gata să pompeze lichidităţi pe piaţă.

Unii experţi sunt de părere că lira sterlină şi cotaţiile acţiunilor la bursă s-ar putea deprecia cu până la 15 procente în cazul în care britanicii votează pentru ieşirea din UE. Expertul britanic în materie de finanţe, Tim Worstall, a criticat previziunile sumbre ale FMI, amintind că majorarea dobânzilor în contextul unei inflaţii prea reduse nici nu ar fi ceva negativ. În plus, FMI nu ţine cont de efectele benefice ale brexit pentru Marea Britanie, între care uşurarea relaţiilor comerciale cu statele din afara UE, a declarat expertul pentru revista Forbes.

Alarmă şi precauţie

Foarte alarmat s-a arătat în schimb ministrul finlandez de Finanţe, Alexander Stubb, aflat la final de mandat. Brexit "ar genera unde de şoc care s-ar răspândi în întreaga lume", le fel cum s-a întâmplat în 2008, când a intrat în faliment banca Lehman Brothers. Pe scurt, Stubb anticipează că economia mondială ar putea intra în haos.

Singurul britanic care a luat parte la consultările miniştrilor de Finanţe de la Luxemburg a fost comisarul UE pentru uniunea financiară. Jonathan Hill, care nu reprezintă guvernul de la Londra, şi care vrea ca ţara sa să rămână membră a UE. "Dat fiind că sunt responsabil pentru sectorul financiar, pot să văd foarte clar avantajele, de care Marea Britanie se bucură pe piaţa internă a UE. Văd foarte clar care sunt riscurile".

Comisarul european, care îşi va pierde mandatul în cazul în care ţara sa va ieşi din UE, nu a vrut să declare nimic referitor la măsurile pe care Comisia Europeană şi miniştrii de Finanţe ar trebui să le ia pentru a micşora impactul brexist asupra pieţelor financiare. "Este mai înţelept să te concentrezi asupra primului pod pe care trebuie să-l traversezi, în cazul de faţă plebiscitul, decât să speculezi asupra posibilelor urmări".

În caz de brexit, relaţiile financiare şi economice între UE şi Marea Britanie vor fi obiectul unor negocieri. "Dezertorul nu va fi primit cu braţele deschise", a avertizat în repetate rânduri Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei de la Bruxelles. Şi, în timp ce preşedintele eurogrup, Jeroen Dijsselbloem, vrea să aprofundeze în continuare cooperarea în interiorul uniunii monetare, Wolfgang Schäuble calcă apăsat pe frână. "Nu putem continua ca până acum şi să solicităm tot mai multă integrare", a declarat responsabilul. "Ar fi obtuz. Mulţi s-ar întreba, pe drept cuvânt, dacă noi politicienii am înţeles ceva din ce se petrece sau nu", a subliniat el.

Vă mai recomandăm