Există o cultură politică balcanică?

Deutsche Welle: Se poate vorbi despre o cultură politică balcanică? Există aşa ceva în realitate?

Prof. Wolfgang Höpken: Există desigur anumite elemente ale culturii politice pe care le întâlnim în toate ţările balcanice şi într-o lungă perioadă de timp - să zicem măcar din sec XIX şi până în prezent. Acestea sunt expresia unor istorii comparabile privind dezvoltarea statelor balcanice în perioada modernă. Dacă e oportun să numim aceste elemente o cultură politică "balcanică", aici am unele reţineri fiindcă aceleaşi elemente se pot în tâlni şi în alte regiuni ale Europei. Totuşi, aceste elemente sunt caracteristice regiunii şi popoarelor care trăiesc acolo şi de aceea nu suntem departe de controversatele stereotipuri privind regiunea balcanică.

DW: Care sunt elementele de care tocmai vorbiţi?

W.H: Vreau să mă refer doar la dubiile, la distanţa pe care oamenii o păstrează faţă de stat, faţă de instituţiile publice. Acest fenomen se poate întâlni în toată istoria mai nouă a ţărilor balcanice, indiferent de sistemul politic existent într-o epocă sau alta. A fost un element existent în perioada formării statelor naţionale, în sec. XIX, a fost prezent în perioada interbelică, la fel şi în socialism. Acelaşi lucru este valabil şi azi, în perioada de tranziţie. Antropologul Christian Giordana a numit societăţile din Europa de Sud-Est societăţi ale neîncrederii în viaţa publică. Aceasta ar fi o astfel de caracteristică a culturii politice în Balcani.

DW: Aţi vorbit adineauri despre idei preconcepute când vine vorba de Balcani. Regiunea este, în occident, adesea sinonimă cu corupţia, abuzul de putere, victorii la urne ale populiştilor. Este permisă această generalizare?

W.H: Fiecare stereotip se bizuie pe aşa-numite adevăruri, şi stereotipul generalizează o anume percepţie a fenomenelor, anume experienţe trăite ridicând fenomene singulare la rangul de caracteristică. Aşa este şi în acest caz. Desigur, există corupţie în Europa de Sud-est, chiar este un fenomen foarte frecvent şi asta o ştim cu toţii. Nu este vorba de folclor aici, corupţia este foarte dăunătoare pentru ordinea politică, pentru economie, dar mai ales pentru oameni. Acest fenomen poate fi însă explicat din punct de vedere sociologic. El este expresia distanţei faţă de stat, a neîncrederii în instituţiile statului dar şi o dovadă a eşuării misiunii pe care şi-au propus-o aceste instituţii. Corupţia nu ţine aşadar de natura oamenilor de acolo şi, prin generalizare, stereotipurile devin dăunătoare şi chiar periculoase.

DW: În toate ţările balcanice se vorbeşte desre o apatie politică a cetăţenilor. Nu este apatia şi fuga de politica organizată şi o tendinţă generală în numeroase ţări occidentale şi în lume?

W.H: Cred că da. Este valabil pentru ţările din Europa Centrală şi de Vest, dacă e să ne gândim numai la Germania, unde din ce în ce mai puţini oameni se duc să voteze iar partidele şi sindicatele au tot mai puţini membri. Regiunea balcanică se înscrie astfel într-o tendinţă generală, chiar dacă acolo motivele diferă de cele din Occident. Cauzele sunt mai strâns legate de aceste probleme de transformare, foarte concrete, care produc o anume distanţă faţă de instituţiile politice existente şi care îi împiedică pe oameni să se implice persoanal în treburile cetăţii. Oamenii din Balcani se confruntă şi mult mai acut cu probelemele vieţii cotidiene decât în Europa de Vest. Lupta pentru supravieţuirea de la o zi la alta nu mai lasă mult timp pentru implicarea în viaţa politică. Dacă ne uităm la participarea la urne, Balcanii nu se află cu mult în urma a ceea ce se poate constata adesea şi la alegerile din occident.

DW: Domnule profesor Höpken, mulţumesc pentru interviu.

Autor: Selma Filipovic / Joachim Alexandru
Redactor: Rodica Binder