1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Exerciţii de memorie

În sfîrşit majoră! Exclamaţia exprimă un sentiment de uşurare ca şi cum cei 18 ani care au trecut de la reunificarea Germaniei ar marca şi sorocul desăvîrşirii acestui proces

default

Este starea de spirit creată de comentariul publicat în paginile cotidianului DIE WELT în ajunul istoricei zile de 3 octombrie.

Şi fiindcă la împlinirea majoratului se cuvin evocate nu doar împlinirile ci şi nerealizările, autorul textului analizează plusurile şi minusurile procesului de reunificare făcînd şi o constatare surprinzătoare: fostele ţări comuniste din răsăritul Europei, care nu au avut un frate mai mare şi mai bogat care să le sară în ajutor şi să le asiste cu vorba şi cu fapta, sunt mai vitale la ora actuală, au mai multă încredere în sine decît noile landuri federale sau, cu alte cuvinte, decît fosta RDG. Concluzia comentariului justifică titlul acestuia: „forţa culturii” a fost şi este furnizoarea liantului între vest şi est.

Săptămînalul DIE ZEIT constată într-un amplu bilanţ al reunificării că germanii din est şi din vest nu au izbutit nici pînă în ziua de azi să-şi reamintească cum a fost cu adevărat viaţa în fostul stat al muncitorilor şi ţăranilor. „Se minte, se tace sau se discută aprins” constată autorul vastei investigaţii critice a stadiului actual al unificării.

O şocantă revendicare formulează ziarul est - german MITTELDEUTSCHE ZEITUNG: ziua de 3 octombrie ar trebui să redevină o zi obişnuită în calendar, politicienii nemaisimţindu-se obligaţi să facă bilanţul reunificării. Motivul pentru care cotidianul care apare la Halle face această propunere „eretică” este şi el enunţat, explicaţiile reducîndu-se la ideea că reunificarea riscă să fie instrumentalizată politic şi electoral mai ales în anul 2009.

Constructivă este în schimb opinia formulată în MITTELBAYERISCHE ZEITUNG. Faptul că Angela Merkel, născută în fosta RDG, este la ora actuală cel mai îndrăgit lider politic, demonstrează cît de nerelevantă este în lumea politică originea geografică a mai marilor zilei.

În discursurile jubiliare suntem tentaţi să întrevedem mai degrabă paharul pe jumătate plin decît pe jumătate gol. Important este însă să trăim pe viu unitatea noastră. „De 18 ani suntem din nou un popor, şi încă ce popor” conchide într-un ton jubilator cotidianul german din Regensburg.

Din Elveţia NEUE ZÜRCHER ZEITUNG nu distinge în recentul dialog Merkel - Medvedev de la Sankt Petersburg semnele unei noi glaciaţiuni în relaţiile germano-ruse. Iar ziarul Moscovit WREMJA NOWOSTEJ crede că şefei guvernului german trebuie să-i placă foarte mult să călătorească în Rusia, aceasta fiind cea de-a 5-a vizită în intervalul a doar 7 luni. Şi chiar dacă locul întîlnirilor bilaterale pe harta Rusiei se schimbă, temele în discuţie rămîn relativ aceleaşi. Cît despre poziţia Angelei Merkel faţă de conflictul din Caucaz, ea a rămas neschimbată constată ROSSIJSKAJA GASETA.

„Lupta între o novice şi un veteran” titrează CORRIERE DELLA SERA duelul celor doi candidaţi la funcţia de vicepreşedinte al Statelor Unite: republicana ultraconservatoare Sara Palin şi foarte versatul senator democrat Joseph Biden, ambii specialişti în faux-pas crede ziarul italian analizînd astfel duelul verbal al celor doi „secunzi”: „Ambilor le place să se audă vorbind. Ea - ascunzîndu-şi sub un munte de vorbe modesta familiarizare cu marile teme politice cu care trebuie acum să se confrunte. El dimpotrivă - vorbeşte fiindcă ştie mult prea multe şi fiindcă este şi niţel narcisist. Biden este în mod cert mai indicat pentru funcţie decît Palin. De aceea el şi trebuie să acţioneze cu măsură, să încerce să evite atitudinile arogante sau, şi mai rău, cele sexiste.”

Revenind în Uniunea Europeană, cotidianul LE FIGARO deplînge absenţa unei baghete fermecate care să vină de hac crizei financiare. Dar pentru a recîştiga încrederea pierdută în sistemul financiar, bancar şi mecanismele acestora, Europa trebuie, indiferent de ce se va întîmpla, să-şi consolideze mecanismele de regularizare a sistemului bancar şi să condamne în acelaşi timp, excesele acestuia”.