Execuţii, extremişti, basmale

„E bine că miniştrii europeni ai justiţiei se consultă asupra unor standarde penale, minime, întrucît o privire aruncată peste graniţe relevă cît de mari sunt diferenţele în domeniul respectării principiilor statului de drept în diversele ţări ale Uniunii – şi nu e vorba în context doar de România şi Bulgaria!, scrie azi Frankfurter Allgemeine Zeitung.

„Un spaţiu al valorilor comune, al libertăţii, securităţii şi dreptăţii nu poate exista decît dacă statele care-l compun dispun de aceste minime standarde de drept fundamentale, precum de pildă dreptul la un avocat”, mai afirmă cotidianul din Frankfurt.

Salutînd decizia miniştrilor europeni de interne de a ameliora cooperarea poliţiilor naţionale, ziarul cere totuşi îmbunătăţirea protecţiei celor puşi sub acuzare, „devreme ce nu doar teroriştii, ci şi toţi cetăţenii de rînd se pot regăsi oricînd în poziţia inculpaţilor”.

Bavaria interzice Burkha la profesoarele de religie islamică

Alţi observatori analizează un nou verdict sibilinic pronunţat în chestiuni religioase, de către Curtea Constituţională bavareză, privind interdicţia purtării basmalei islamice de către cadrele didactice.

Multiple comentarii sunt consacrate refuzului premierului Bavariei, Edmund Stoiber, de a se retrage demn din funcţia sa de lider al landului şi al Uniunii Creştin-Sociale, în pofida semnalelor tot mai numeroase potrivit cărora electoratul nu-l mai doreşte la cîrmă.

„O hotărîre nehotărîtă”, titrează Süddeutsche Zeitung, ziar potrivit căruia în chestiunea basmalei musulmane, „Curtea Constituţională bavareză încearcă să fenteze o sentinţă a Curţii federale germane”. Judecătorii din Bavaria au respins petiţia unei organizaţii reliigioase islamice, revendicînd dreptul profesoarelor şi învăţătoarelor musulmane de a purta o basma în timpul orelor de curs, în temeiul egalităţii în drepturi şi a libertăţii religioase.

Decizia contravine constituţiei landului

Legea landului german interzice purtarea basmalei întrucît ar putea fi considerată contrară valorilor fundamentale, creştin-occidentale ale constituţiei Bavariei. Or, potrivit ziarului din Muenchen, (mai vechea) „sentinţă a Curţii federale sugerase că simbolurile religioase trebuie fi acceptate fie interzise in corpore. Această interpretare ar include rasa monahală şi kippaua evreiască”.

Or, în Bavaria călugăriţele care predau în şcoli îşi pot păstra veşmîntul ordinului din care fac parte, iar evreii acoperămîntul. In schimb, basmaua islamică e considerată expresia unei coerciţii la care ar fi supuse femeile ce-l poartă. Süddeutsche Zeitung consideră că această interpretare e echivocă, fiindcă nu toate femeile care poartă basmaua, sunt silite s-o facă. In consecinţă, ziarul prevede că „litigiul cu privire la basma va continua pînă la clarificarea definitivă a locului rezervat islamului în raporturile (ambigue) existente între stat(ul german) şi biserică din 1919 încoace”.

Extrema dreaptă are grup parlamentar european

In fine, ziariştii vesteuropeni semnalează formarea primului grup parlamentar european de extremă dreaptă, graţie celor 6 noi deputaţi ultranaţionalişti intraţi în forul legislativ de la Bruxelles şi Strasbourg odată cu aderarea României şi Bulgariei. Dintr-o amplă analiză publicată de ziarul berlinez Die Welt reiese că o serie de membrii ai noului grup extremist, între care şeful acestuia, francezul Gollnich, precum şi bulgarul Dimitar Stoianov au stîrnit revoltă în occident.

Primul pusese la îndoială Holocaustul, fiind astfel tradus în justiţie, în Franţa, în timp ce al doilea a lansat atacuri rasiste împotriva romilor. „Totuşi, reprezentanţii marilor grupuri parlamentare nu se arată excesiv de alarmaţi, dată fiind izolarea extremiştilor, ca urmare a refuzului democraţilor de a coopera în vreun fel cu ei, numărul lor insignifiant şi incapacitatea ultranaţionaliştilor de a munci politic eficient”.

Intr-un interviu acordat ziarului Osnabrücker Zeitung, demnitarul social-democrat Niels Annen a deplîns „trista realitate a extremismului de dreapta european”, cerînd intensificarea pe plan continental a luptei împotriva lui. Social-democraţii germani”, a precizat el, „susţin iniţiativa extinderii la nivelul întregii UE a pedepsirii penale a celor ce neagă Holocaustul”.

Acoliţii lui Saddam Hussein au fost executaţi

In ce priveşte executarea călăilor lui Saddam Hussein, Rhein-Zeitung din Koblenz scrie, că, „deşi sună macabru, în Irak nu mai funcţionează nimic, nimic măcar aplicarea pedepsei capitale. „După injuriile proferate la adresa lui Saddam înaintea spînzurării lui, executarea fratelui său vitreg Barsan el Tikriti s-a prefăcut într-un dezastru similar, devreme ce delincventul a fost decapitat de laţul funiei de care ar fi trebuit să atîrne”.

In context, ziarul spaniol El Pais crede că acceptarea de către americani a execuţiei ar indica faptul că „SUA îşi vor continua erorile comise în Irak, menţinîndu-se pe drumul dur al confruntării”. Norvegianul Aftenposten e de părere că dislocarea la Bagdad a 20.000 de noi militari americani ar fi un demers riscant, în vreme ce tageszeitung din Berlin se teme că administraţia Bush „a optat pentru a-şi impune interesele şi faţă de Iran prin intermediul recursului la forţă”.