1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

"Excluderi"

"Cei 73 de milioane de esteuropeni şi mediteraneni care devin, de la 1 mai, cetăţeni ai UE, se aşteaptă la o primire cu braţele deschise, devreme ce (aderarea) încoronează efortul drumului lor de la comunism la democraţie. Dar în loc de flori, aceşti oameni se vor izbi de uşi trîntite în nas", remarcă ziarul american Wall Street Journal, comentînd îngrădirea imigraţiei cetăţenilor din noile state membre. Ziarul explică: deşi membri celor 15 state actuale ale UE se bucură de dreptul de a-şi căuta de lucru unde vor în Europa, 13 dintre aceste ţări au hotărît să refuze acelaşi drept noilor lor concetăţeni. Puternicele sindicate le-au băgat frica în oase populaţiilor europene, făcîndu-le să creadă că li se vor răpi locurile de muncă şi ajutoarele sociale. Or, ziarul aminteşte că, în anii 90, SUA au preluat 13 milioane de imigranţi, care, departe de a crea probleme SUA, au contribuit în realitate la impulsionarea creşterii economice americane şi la scăderea concomitentă a şomajului. Wall Street Journal notează pe bună dreptate în concluzie, pe marginea acestei aparent inepte excluderi: "Orice ar susţine sindicatele, fapt este, că de şansa care li se acordă imigranţilor profită pînă la urmă şi noua lor patrie". Der Standard din Viena critică altă discriminare a noilor state membre , de această dată operată de Rusia, care nu acceptă derularea comerţului cu aceste ţări în condiţiile în care se desfăşoară schimburile Moscovei cu vechile state ale UE. Ziarul austriac salută ca atare declaraţia miniştrilor de externe ai UE, care au subliniat că perpetuarea refuzului rusesc va avea "consecinţe serioase asupra raporturilor bilaterale". Şi ziarul avertizează: Reacţia Moscovei la această declaraţie va oferi un nou indiciu asupra situaţiei în care se găseşte imperiul lui Putin. Alţi editorialişti se ocupă de situaţia din Irak, precum şi de audierile Curţii Internaţionale de Justiţie de la Haga privind bariera israeliană. "Dat fiind excesul de probleme peste care au dat trupele aliate în Irak, toate planurile vizînd predarea puterii către irakieni şi proiectata retragere a forţelor occidentale s-au dus pe apa sîmbetei, constată" Financial Times. Ziarul pledează în favoarea creării de administraţii autonome regionale în provinciile irakiene cît de cît stabile, şi împotriva unei retrageri americane precipitate, dictate de calendarul elctoral al preşedintelui Bush. In ce priveşte aceste alegeri de peste ocean, Handelsblatt din Duesseldorf bate în toba adversarilor lui Bush, regretînd candidatura la preşedinţie a independentului Ralph Naders, care are toate şansele să scindeze votul anti-Bush, contribuind la realegerea actualului şef al Casei Albe. New York Times salută acceptarea de către SUA a unui rol sporit al Naţiunilor Unite. Statelor care s-au opus războiului irakian, precum Franţa şi Rusia, ziarul le recomandă să pună umărul şi să sprijine,in conformitate cu propriul lor interes vital, stabilizarea Irakului, prin susţinerea eforturilor ONU de a învesti un guvern de tranziţie, de a organiza alegeri şi de a elabora o nouă constituţie irakiană. Net mai controverse sunt, în Europa, comentariile consacrate Curţii Internaţionale de Justiţie, organul judiciar suprem al ONU, chemat de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite să dea un verdict asupra legalităţii zidului de securitate israelian edificat de-a lungul ţinuturilor de pe malul apusean al Iordanului. NZZ relevă că misiunea Curţii, spre deosebire de a celei Penale Internaţionale, ori a Tribunalului pentru crime de război în fosta Iugoslavie ţine de contencioase între state şi nu de încălcări individuale ale drepturilor omului. "In cazul barierei, curtea va oferi în cel mai bun caz o expertiză şi nu o sentinţă obligatorie pentru taberele angrenate în conflict", scrie ziarul. Cu toate acestea, miza e enormă, şi bătălia propagandistică pe măsură, întrucît, potrivit ziarului helvet "părerea Curţii ar putea influenţa opinia publică mondială, provocînd daune morale Israelului". Unele ziare propalestiniene pledează ca atare în favoarea unei condamnări a statului evreu, argumentînd că bariera de securitate ar fi echivalentă cu zidul berlinez ori Cortina de fier construită de comunişti, că ar ciunti drepturile palestinienilor şi le-ar răpi de facto teritorii. La zidul berlinez fac trimitere atît elveţianul Tagesanzeiger cît şi cotidianul britanic The Independent. Ziarele israeliene, precum Jerusalem Post scot în evidenţă prioritatea apărării populaţiei civile de atacuri teroriste, constatînd că împiedicarea asasinatelor are prioritate asupra prezervării unor drepturi parţial şi vremelnic reduse, zidul fiind doar o consecinţă a terorismului palestinian. Concomitent, mulţi editorialişti, nu numai israelieni, ci şi europeni şi americani evidenţiază că audierile Curţii Internaţionale sunt nelalocul lor întrucît bariera e un contencios politic, care n-are ce căuta într-o instanţă judiciară. Un punct de vedere nuanţat oferă în context ziarul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Intitulat între "Justiţie şi Propagandă", editorialul reliefează că toate încercările ONU de a tranşa conflictul dintre evrei şi arabi asupra fostei colonii britanice Palestina s-au dovedit iluzorii. O eventuală expertiză asupra contenciosului privind, formaliter, legalitatea barierei, în termenii dreptului internaţional nu va dezamorsa litigiul, relevă în continuare ziarul, scriind: "încheierea conflictului va depinde doar de voinţa, curajul şi forţa de a face pace a taberelor angrenate în conflict. Care voinţă de pace lipseşte şi nu din pricina inexistenţei unui verdict juridic, ci, dincolo de cauzele istorice ale conflictului, din motive integral politice". Citim în continuare: "Clica lui Arafat care trage sforile în cadrul conducerii palestiniene nu e, în mod vădit, capabilă sau dornică să pună capăt terorismului antiisraelian. Bătrînul baricadat în cartierul său general de la Ramallah nu-şi poate păstra puterea în angrenajul corupt al autorităţii autonome decît dacă rămîne acceptabil ca preşedinte nu doar pentru (palestinienii) moderaţi, ci şi pentru cei extremişti. Incapacitatea lui de a încheia pacea, sau un compromis cu partea adversă, îi uşurează misiunea premierului israelian Sharon, care pînă acum, n-a fost nevoit să facă acele concesii dureroase pe care le-a promis". Incît, conform concluziei cotidianului din Frankfurt, "audierile de la Haga, de la care absentează şi americanii şi europenii, e mai degrabă o manifestare propagandistică decît un proces juridic". Israelul are la această masă de joc cele mai proaste cărţi, "din pricina negativelor conotaţii istorice ale zidurilor despărţitoare şi a catastrofalei impresii că la mijloc ar fi vorba de anexări ilegale", mai opinează FAZ. Cu toate acestea, unor judecători obiectivi n-ar trebui să le scape că edificarea barierei este şi "expresia deznădejdii provocate de lanţul neîntrerupt de atentate teroriste sinucigaşe".
  • Data 24.02.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1A4
  • Data 24.02.2004
  • Autoare/Autor Petre Iancu
  • Imprimaţi Imprimaţi pagina
  • Permalink http://p.dw.com/p/B1A4