1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Excepţia de neconstituţionalitate, cauza blocării proceselor de corupţie

Procurorul sef Daniel Morar a explicat în şedinţa de bilanţ a DNA, că eşecul unor procese anticorupţie nu se datorează procurorilor, ci recursului prea facil la Curtea Constituţională.

default

Excepţia de neconstituţionaliate a devenit, într-adevăr, arma secretă a marilor acuzaţi de corupţie. Toate procesele în care au fost implicate figuri notorii ale politicii româneşti au fost blocare în acelaşi fel. Adrian Năstase a obţinut suspendarea procesului în cazul Zambaccian după ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate şi la fel s-a întîmplat în cazul lui Dan Ioan Popescu, Şerban Mihăilescu, Dan Voiculescu (în proces cu CNSAS) şi mulţi alţii. Cu toţii s-au prevalat de prevederea legală potrivit căreia procesul se suspendă obligatoriu pînă cînd se pronunţă Curtea Constituţională.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Ioan Vida, a arătat recent că se ajunsese cu timpul la o situaţie cu totul insuportabilă: "Numărul cauzelor cu care eram sesizaţi era tot mai mare. Am ajuns la circa 3.000 de cauze. Asta făcea ca în fiecare zi de plen să avem între 50 şi 100 de cauze.»

Judecătorul Ioan Vida a explicat că scopul acestor acţiuni a fost în cele mai multe cazuri (în penal şi în procesele comerciale) tergiversarea proceselor.

Primul care a pus în discuţie publică acest abuz a fost Tudor Chiuariu, fostul ministru al Justiţiei, care a propus în 2007 modificarea legii în aşa fel încît suspendarea procesului să nu se mai facă în mod obligatoriu, după sesizarea Curţii Constituţionale. Dar iniţiativa sa a intrat în dezbaterea Parlamentului abia acum după alegeri şi a primit, marţi, un aviz favorabil din partea Comisiei juridice din Camera deputaţilor.

Urmează ca legea să fie adoptată în plen, ceea ce ar îngădui instanţelor să-şi continuie judecata, iar Curţii Constituţională să se pronunţe, fără să mai influenţeze cursul procesului.

Dar ar fi greşit să ne imaginăm că numai legea este de vină. Judecătorii poartă ei înşişi o mare răspundere, deoarece jurisprudenţa Curţii Constituţionale precizează limpede că «Instanţele judecătoreşti au competenţa să constate, printr-o încheiere motivată, că o excepţie de neconstituţionalitate este "admisibilă" sau "inadmisibilă» .

Or, aşa cum se ştie, instanţele de judecată s-au spălat pe mîini şi au trimis la Curtea Constituţională un număr industrial de dosare. Nimeni nu îi poate trage, formal, la răspundere, dar cei avizaţi ştiu că, în intimitatea procesului de judecată, s-a produs un abuz. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale consemnează şi acest fenomen, negativ, de «juristocraţie». Daniel Morar şi procurorii DNA sînt vital intersaţi ca lucrurile să se schimbe deoarece imaginea lor şi destinul lor profesional depinde de soluţionarea marilor procese de corupţie.