1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Moldova

Examen la Bruxelles pe Acordul de Asociere UE-RM

Pe 31 martie 2017, va avea loc reuniunea Consiliului de Asociere UE-RM, în cadrul căreia oficialii de la Chișinău și cei din UE vor discuta pe seama rezultatelor implementării Acordul de Asociere pentru 2014-2016.

Iurie Leancă, Irakli Garibașvili si Petro Poroșenko semneayă acordul, 27.06.2014 (Olivier Hoslet/AFP/Getty Images)

Premierul de atunci, Iurie Leancă, semnează Acordul (împreună cu Irakli Garibașvili - Georgia, si Petro Poroșenko - Ucraina) pe 27.06.2014

Ce va raporta de această dată Guvernul moldovean la Bruxelles şi cât de convingătoare vor răsuna performanțele pe fundalul eșecurilor la capitolul reforme? Anticipând evenimentul, DW vă propune o analiză a procesului de implementare a Acordului de Asociere RM- UE în ultimii doi ani, cum avansează Republica Moldova şi de ce rămâne restanțieră.

Blocați în lupte politice

27 iunie 2014 a fost o zi istorică pentru R. Moldova. La Bruxelles se semna Acordul de Asociere cu UE, document care promitea transformarea Republicii Moldova într-un stat european exemplar şi o poveste de succes împlinită. De atunci, satele din Moldova s-au umplut de steaguri europene şi promisiuni că într-o zi va fi mai bine. La scurt timp însă, chiar în toamna aceluiași 2014, din sistemul bancar moldovenesc s-au furat aproape 1 miliard de dolari, fraudă care a provocat o criză economică de proporţii, iar din următorul an o încetinire a procesului de implementare a Acordului de Asociere RM-UE. Din lipsă de progres în investigarea fraudei bancare, UE şi-a suspendat asistența directă bugetară pentru Chișinău. Au urmat proteste în masă, crize politice şi dificultăţi în relaţia cu UE. 

Dialogul cu UE s-a schimbat la începutul lui 2016, după alegerea unui nou Guvern, care și-a reconfirmat angajamentele privind implementarea Acordului cu UE. Din acel moment, în pofida nivelului redus de încredere, UE a reluat cu prudenţă dialogul cu Moldova, arătând din deget „elevilor nedisciplinați” din politica moldovenească. Astfel, în prima jumătate a anului 2016, agenda relațiilor RM-UE în mare parte s-a concentrat pe realizarea Foii de parcurs privind reformele prioritare, iar la 28 decembrie 2016 a fost semnat Planul Național de Acțiuni pentru Implementarea Acordului de Asociere 2017-2019 (PNAIAA). Totodată, FMI, UE și România au reluat asistența financiară pentru Chișinău în schimbul unor acțiuni și reforme concrete. 

La scurt timp, în ianuarie 2017, Guvernul moldovenesc a prezentat un raport privind implementarea Acordului cu UE. Potrivit acestuia, în perioada 2014-2016, din toate acțiunile planificate, au fost realizate aproximativ 74%, adică din 1782 de acțiuni planificate 478 nu au fost realizate, iar R. Moldova se angajează să îndeplinească restanțele cât de curând posibil.

În pofida cifrelor prezentate partenerilor europeni, progresul pe implementarea Acordului cu UE nu este vizibil, experții de la Chișinău explicând că rezultatele prezentate de Guvern sunt mai mult cantitative decât calitative. Potrivit unui raport alternativ realizat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), rata generală de îndeplinire a PNAIAA până la 31 decembrie 2016 este mult mai mică - de doar 63,1%.

Iulian Groza, directorul executiv IPRE și fost viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, consideră că efectele Acordului de Asociere cu UE nu sunt resimţite de cetăţeni deoarece politicienii au politizat excesiv procesul, iar unele reforme sunt aplicate cu întârziere și defectuos.

Iulian Groza (DW/S. Ciochina)

Iulian Groza: ”Clasa politică trebuie să vină cu voinţă politică pentru reforme complicate.”

„Dacă ne referim la factorii care încetinesc implementarea, aceștia sunt: capacitatea slabă a instituțiilor publice şi lipsa voinței politice în realizarea Acordului. Astfel, voință politică în implementare angajamentelor Acordului există atunci când guvernarea face o presiune permanentă pe autorități ca acestea să genereze rezultate. Am observat această presiune anul trecut, în cazul realizării Foii de parcurs, când autoritățile, opinia publică și partenerii și-au îndreptat atenția pe implementare, acțiunile fiind îndeplinite mai rapid. Pentru ca cetățenii să-şi restabilească încrederea în opțiunea europeană, autoritățile trebuie să realizeze programele de dezvoltare a ţării, să soluționeze problemele din sectorul justiției şi anticorupției, să eficientizeze funcționarea instituțiilor de stat, să amelioreze climatul de afaceri etc. Clasa politică trebuie să vină cu voinţă politică pentru reforme complicate, care să asigure schimbarea din rădăcini a anumitor sisteme. Dacă vom perpetua pe abordarea geopolitică, societatea va rămâne divizată, partidele îşi vor consolida pozițiile în limita intereselor lor şi astfel nu vom ajunge nicăieri”, a declarat pentru DW Iulian Groza.

Corupția și justiția defectă blochează integrarea europeană

Potrivit aceluiași raport prezentat de autorități, rata de armonizare a legislației naționale în conformitate cu angajamentele asumate pentru întreg Acordului de Asociere este de 34%, printre care o multitudine de acte legislative în domeniile justiției și anticorupției. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la Chișinău, depolitizarea instituțiilor publice, eficientizarea justiției, combaterea corupției la nivel înalt, rămân a fi în continuare printre principalele probleme ale țării. Acest fapt este confirmat și de sondajele de opinie din anul 2016, dar și de rapoartele internaționale independente, care atestă o scădere drastică a încrederii societății în actuală guvernare. Astfel, potrivit unui raport elaborat de Transparency International, Republica Moldova a coborât în clasamentul indicelui percepției corupției 20 de poziții, fiind plasată pe locul 123 din 176 de țări evaluate.

Vladislav Gribincea, președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova, este de părere că datorită încrederii scăzute în autoritățile publice nu există certitudinea că legile aprobate vor genera efectul scontat, iar cei care promovează reformele nu cred că acestea vor aduce rezultatul așteptat.

Vladislav Gribincea CRJM (CRJM)

Vladislav Gribincea: ”Noi adoptăm legi pe care nu le respectăm.”

„Prima chestie simptomatică pentru întreaga ţară este că noi adoptăm legi pe care nu le respectăm. Avem legislaţie foarte bună, dar şi o mare iezitare în a respecta spiritul acestei legislaţii. Un exemplu clasic din domeniul justiției este selectarea și promovarea judecătorilor. Avem o lege din 2012 care spune că numirea şi promovarea se face în bază de merit, iar Consiliul Superior al Magistraturii numește și promovează judecătorii după cum îi place, ceea ce este o incoerență clară dintre spiritul legii şi practică. Atunci când insituţia care trebuie să asigure buna funcţionare a justiţiei nu respectă spiritul legii, este greu de crezut că judecătorii de prim nivel vor avea o abordare exemplară. Mai sunt şi alte cauze. De exemplu, reformele structurale generează efecte peste câţiva ani, dar trebuie să recunoaştem că reformele în justiţie trebuiau să înceapă în 2011, iar după şase ani un mic rezultat ar trebui să fie vizibil. În opinia noastră sunt mai multe probleme serioase în domeniul justiţiei şi anticorupţiei, care trebuiesc soluţionate de urgenţă. Printre acestea, menţionate şi în raportul de la Bruxelles sunt: selectarea şi promovarea judecătorilor, reforma Curţii Supreme de Justiţie, disciplina judecătorilor, atitudinea faţă de judecători. Dacă e să vorbim despre combaterea corupţiei, o problemă rămâne independenţa procurorilor”, a comentat în exclusivitate pentru DW, Vladislav Gribincea.

Economia dependentă de UE

Nici pe domeniul economic guvernarea de la Chișinău nu a avansat. În pofida adoptării unor reforme esențiale și a reluării finanțării externe, UE sugerează politicienilor moldoveni necesitatea unei investigații suplimentare pentru a-i aduce în fața justiției pe cei care se fac vinovați de frauda bancară. Totodată, se constată că mediul de afaceri este în continuare afectat de corupție, nu se fac investiţii şi nu se creează suficiente locuri de muncă. Din această cauză, oamenii sunt constrânşi de sărăcie şi pleacă peste hotare în căutarea unui loc de muncă.

O situație mai bună se atestă în domeniul comerțului. Astfel, potrivit unui raport elaborat de Bruxelles, UE și-a consolidat poziția de principal partener comercial al Republicii Moldova - 63 % din exporturile țării se realizează în UE, iar 50 % din importuri provin din spațiul european. Cu toate acestea, produsele „Made in Moldova” nu au reușit să cucerească deocamdată piața europeană, aceasta fiind tot o mare restanță a actualei guvernări.

Potrivit lui Stanislav Madan, expertul companiei de consultanță „Business Inteligent Services”, procesele economice sunt politizate, mediul de afaceri suferă şi în consecinţă nu se dezvoltă economia țării.

Stanislav Madan (DW/S. Ciochina )

Stanislav Madan: ”Nu putem face abstracţie de contextul în care a intrat în vigoare Acordul cu UE.”

„În primul rând nu putem face abstracţie de contextul în care a intrat în vigoare Acordul de Liber Schimb cu UE. Atunci, noi am avut instabilitate politică, criză bancară, care indiscutabil au avut o influenţă. Aceasta nu a permis întreprinderilor autohtone să beneficieze de oportunităţile oferite de Acordul de Asociere, pentru că dacă urmărim cifrele vedem că exportatorii noştri nu au întâmpinat bariere în calea exportului. Dacă analizăm numărul exportatorilor moldoveni de până şi după semnarea Acordului, vedem că cifra a crescut cu 30%. La fel s-a lărgit şi gama de produse exportate cu circa 20%, adică cu peste 2000 de poziţii tarifare. Din perspectiva deschiderii pieţei europene şi a diversificării produselor, lucrurile au mers bine chiar şi în aceste condiţii. Problema este cum putem maximiza efectele ca să avem această creștere a exporturilor?  Cu siguranţă perioada a fost una dificilă pentru că orice intrare pe piaţa UE este complicată, deoarece înseamnă investiții noi şi o presiune mai mare pe capitalul circulant”, a conchis expertul.

Concluzie

Incapacitatea și falsitatea clasei politice de la Chișinău a dus la scăderea încrederii societății în integrarea europeană și a beneficiilor pe care le oferă UE. Această dezamăgire a fost demonstrată în cadrul ultimilor alegeri prezidențiale din toamna anului 2016, când pe fundalul unei crize politice și datorită mesajelor populiste, numărul cetățenilor eurosceptici s-a majorat, iar alegerile au fost câștigate de un candidat de orientare pro-rusă. În acest context, Consiliul de Asociere UE-RM trebuie să fie un nou prilej de a aduce aminte guvernanților moldoveni că reformele nu se fac doar pe hârtie şi că ziua în care oamenii trebuie să le vadă deja a venit.

Autor: Simion Ciochină