Ex-ministrul de Interne riscă puşcărie pentru evenimentele din aprilie 2009

Procuratura Generală a Republicii Moldova a început urmărirea penală împotriva celor doi „pentru neglijenţă în serviciu soldată cu urmări grave”.

Ce şanse există acum, după schimbarea guvernării, ca adevărul despre acele evenimente să iasă la suprafaţă?

Procuratura Generală a pornit urmărirea penală împotriva ex-ministrului de Interne, Gheorghe Papuc, şi a fostului comisar al Chişinăului, Vladimir Botnari, după ce primul fusese audiat, cu două săptămâni în urmă, în calitate de martor. Atunci lui Papuc i s-au asigurat condiţii de a intra în Procuratură prin uşa din spate, pentru a evita întâlnirea cu jurnaliştii.

Unul din procurorii care se ocupă de dosarul fostului ministru de Interne este fiul preşedintelui Curţii de Conturi, Ala Popescu. Potrivit presei de la Chişinău, în perioada guvernării comuniste, ea ar fi primit un ceas în valoare de câteva mii de euro de la liderul comunist, Vladimir Voronin. După ce l-a audiat pe Gheorghe Papuc, în calitate de martor, fiul acesteia, procurorul Corneliu Popescu, a conchis în faţa jurnaliştilor:

„Probe că (Gheorghe Papuc – n.n.) a săvârşit vreo infracţiune referitor la evenimentele respective nu sunt!”.

În faţa camerelor de luat vederi, Gheorghe Papuc a refuzat să răspundă la întrebarea: "Cine a ordonat, în noaptea de 7 spre 8 aprilie, Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială „Fulger” începerea masacrului împotriva tinerilor care protestau paşnic în Piaţa Marii Adunări Naţionale?"

Acest mister i-a încurajat pe jurnalişti să menţină subiectul în actualitate timp de două săptămâni. În cele din urmă, Procuratura a anunţat începerea urmăririi penale împotriva lui Botnari şi Papuc, dar articolele din Codul penal invocate pentru aceştia prevăd, în opinia juriştilor mai multor organizaţii non-guvernamentale, pedepse prea blânde.

Cei doi şefi ai poliţiei riscă în cel mai rău caz trei ani de puşcărie. Şi asta în condiţiile în care, în timpul protestelor violente din aprilie, au fost devastate clădirile Preşedinţiei şi Parlamentului, a fost arsă Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova, sute de tineri au fost umiliţi şi maltrataţi în comisariatele de poliţie, iar unul din protestatari, Valeriu Boboc, a fost ucis de poliţişti.

Surprins de o echipă de jurnalişti, în ajun de Crăciun, într-un magazin de cadouri din Chişinău, ex-ministrul Gheorghe Papuc s-a arătat iritat de vestea despre începerea urmăririi penale împotriva sa: „Eu am spus o dată.... Ce înseamnă asta? În general, ce urmăriţi voi? Este dreptate omului! Ce umblaţi cu minciunile astea? Eu v-am explicat o dată”.

Anterior, Papuc a s-a declarat nevinovat în legătură cu evenimentele din aprilie.

La câteva zile după evenimentele din aprilie, şeful Brigăzii cu destinaţie specială „Fulger”, colonelul Grigore Cojocaru, a demisionat. Oficial - a plecat la pensie. Pe 31 iulie, la două zile după alegerile parlamentare anticipate, soldate cu victoria liberal-democraţilor, procurorul Ion Matiuşenko, care s-a ocupat de cazul decesului tânărului Valeriu Boboc (în perioada când şef al statului era încă liderul comunist, Vladimir Voronin) a demisionat din proprie iniţiativă.

La 22 decembrie, preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, l-a eliberat din funcţie prin decret pe directorul adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate, Mihai Bodean. Anterior, acesta fusese acuzat de preşedintele Asociaţiei „Pro Europa”, Boris Asarov, de implicare în organizarea provocărilor de pe data de 7 aprilie.

Ex-deputatul comunist, Vladimir Ţurcan, care a acceptat, după alegerile parlamentare fraudate din 5 aprilie propunerea liderului comunist, Vladimir Voronin, de a deţine funcţia de prim-vicepreşedinte al Parlamentului, care a fost numit ulterior, tot de către Voronin, preşedinte al unei comisii prezidenţiale pentru investigarea evenimentelor din aprilie - a părăsit recent tabăra comuniştilor şi s-a apropiat de Partidul Democrat, condus de ex-comunistul Marian Lupu.

Unii analişti cred că astfel ex-comunistul Ţurcan ar încerca să-şi asigure imunitatea. Vladimir Ţurcan a avut un rol deosebit în timpul evenimentelor din aprilie, el fiind cel care a negociat cu un grup de provocatori arborarea drapelului UE pe clădirea Parlamentului. Unul din cei cu care a negociat Ţurcan la Parlament a arborat ulterior drapelul României pe clădirea Preşedinţiei Republicii Moldova...

Vladimir Ţurcan: „Cel care, nemijlocit, a fost iniţiatorul şi care a arborat drapelul UE pe Parlament era identificat. El era reţinut, dar nu pentru că a arborat acest drapel, deoarece faptul arborării drapelului UE nu este crimă. El era reţinut, deoarece, din spusele procurorul genral, tot el a arborat şi drapelul României pe Preşedinţie”.

Arborarea tricolorului românesc pe Preşedinţia Republicii Moldova a servit temei pentru liderul comunist să acuze România de implicare în ceea ce el numea „tentativă de lovitură de stat a opoziţiei” de atunci. Tânărul Ion Galaţchi, cu care a negociat Vladimir Ţurcan, se află acum în libertate.

Pe final, încă două coincidenţe stranii, care până acum ne-au scăpat tuturor: Cu câteva luni înaintea provocărilor din aprilie 2009, ex-preşedintele Vladimir Voronin a desemnat o nouă componenţă a Consiliului Suprem de Securitate. Preşedintele de atunci al Parlamentului, Marian Lupu, care era membru al Partidului Comuniştilor, nu a fost admis în această structură. Tot în acea perioadă, Voronin a dispus reducerea cu 50% a efectivului poliţiei naţionale.

Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău
Redactor: Ovidiu Suciu