1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Eveniment în faţa reşedinţei prezidenţiale din Varşovia

În faţa Palatului Prezidenţial din Varşovia s-au adunat din nou manifestanţi când Andrzej Duda a blocat prin veto reforma din Justiţie. Unii dintre demonstranţi se strâng acolo zilnic de mai multe săptămâni.

Bulevardul larg care traversează centrul vechi al Varşoviei plezneşte de câteva zile din toate încheieturile. De îndată ce soarele stă să apună în spatele faţadelor renovate, piaţa din faţa Palatului Prezidenţial începe să se umple de lume. Între demonstranţii cu steaguri şi lumânări în mâini se numără surprinzător de mulţi tineri. Când se lasă înserarea, lumânările aduse de acasă sunt aprinse şi efectul este impresionant. Andrzej Duda, în vârstă de doar 45 de ani, este cel mai tânăr preşedinte al Poloniei, şi s-a emancipat prin dublul veto exprimat faţă de reforma din Justiţie, de sub tutela partidului guvernamental PiS. Mulţi dintre demonstranţi i-au mulţumit pentru asta şi i-au explicat sub ferestrele sale că se poate chiar mai mult. "De trei ori veto, Mr President", au scandat ei în cor.

Tineretul se deşteaptă

"Venim de câteva zile aici, nu există niciun plan", a afirmat Aleksandra Radzik, o tânără manageră de marketing la o companie multinaţională din Varşovia. Şi ea ţine în mâini o lumânare aprinsă. "Port lumânări de câteva zile cu mine. Le am mereu în geantă", spune tânăra de 29 de ani zâmbind. Ea a tipărit la imprimantă sute de afişe în ultimele zile. La serviciu, fiindcă se poate asta fără probleme în această perioadă, chiar şi la un concern internaţional. Ea şi prietenii ei se întâlnesc zilnic după programul de lucru pentru a merge la manifestaţie. De ce ? "Fiindcă ne numărăm printre cei care înţeleg că aici este vorba despre viitorul nostru", afirmă ei fără patos.

"Acum, vara, ceva e parcă altfel", explică tânăra manageră. "Guvernul credea că acum în vacanţă nu va ieşi nimeni în stradă şi în niciun caz tineretul", continuă ea. Într-adevăr, la protestele de până acum tineretul lipsea, Din ignoranţă, spun unii, din lehamite faţă de politică, susţin alţii. "Acum vede oricine că aici nu e vorba de politică, ci de chestiunea dacă vrem să trăim într-o astfel de ţară".

Polen Demonstrationen in Warschau (DW/R. Romaniec )

Aleksandra Radzik, o tânără preocupată de viitorul ţării sale.

Tineri din apropiere ascultă dialogul nostru şi mulţi dau aprobator din cap. "Ştiţi, spune Adam, jurist la un tribunal din Varşovia, am fost iarna trecută doar la o singură demonstraţie, acum mă duc în fiecare zi. Dacă guvernul continuă politica de până acum, mă tem că aceasta ne va scoate curând din UE". Şi adaugă răspicat: "Bruxellesul trebuie să ştie că nu suntem indiferenţi la ce se întâmplă."

Muzică pentru democraţie

Aproximativ 10.000 de oameni s-au strâns luni seară în faţa Palatului Prezidenţial. Nu a fost cea mai mare demonstraţie a ultimelor zile, dar a fost prima care s-a descurcat foarte bine şi fără prezenţa unor politicieni. "Astăzi nu este vorba de ce ne separă, ci de ce ne uneşte", a afirmat Zuzanna Rudzinska-Bluszcz, o tânără juristă, care face parte dintr-o gaşcă de prieteni care a organizat demonstraţia.

"Nu suntem mulţi, doar o mână de oameni", spune ea. "Ne-a venit ideea unei manifestări sub deviza "Muzică pentru democraţie". Aşa că ne-am adresat mai multor actori şi muzicieni şi aproape 20 au fost de acord să participe.

Programul se bazează mai ales pe renumitul talent pentru improvizaţii al polonezilor. Polonezii cresc cu asta. Nu stau să se uite, ci participă. La fel şi seara trecută. Nişte actriţe au citit mai întâi din Constituţia ţării. Fragmentul în care este stipulat cine este în primul rând responsabil pentru bunul mers al statului. Apoi, diverşi oameni au rostit discursuri improvizate, urmate de intonarea imnului de stat al Poloniei şi a imnului UE. În repetate rânduri, cei adunaţi în faţa reşedinţei preşedintelui au scandat "Libertate, Egalitate, Democraţie".

Lumea se învârte

Preşedintele nu s-a arătat la vreo fereastră, dar este imposibil să nu fi luat act de demonstraţiile cotidiene. Mai ales că, recent, unii demonstranţi l-au însoţit şi într-un scurt concediu. Nu ştie nimeni dacă el s-a aflat în spatele draperiilor trase, dar când demonstranţii au scandat la unison "Dziekujemy!" (mulţumim!) ei au vrut să fie auziţi. Mulţumirile s-au adresat în primul rând demonstranţilor înşişi, fiindcă l-au animat prin protestul lor paşnic pe preşedinte să reflecteze, dar dublul veto al preşedintelui împotriva controversatelor legi a creat o stare de spirit mai bună în cursul serii.

De pe o scenă s-a relatat continuu despre evenimente actuale şi astfel demonstranţii au aflat în jurul orei 21 că "sunt difuzate două mesaje către populaţie". Cum două?, s-au întrebat mulţi. "Preşedintele şi şefa guvenului îşi ţin discursurile în acelaşi timp", a spus cineva pe scenă, detaliind că discursul preşedintelui este difuzat de un post tv privat, în timp ce discursul şefei executivului este difuzat de televiziunea publică. Acesta nu pare a fi un compromis, ci anunţă mai degrabă o luptă pentru putere în viitoarele săptămâni.

Punctul culminant al serii a fost atins mai târziu. În jurul orelor 22, cineva a început să citească o listă cu multe nume de oraşe. Mai întâi oraşe cunoscute atât în Polonia, cât şi în lume, unde s-au desfăşurat în aceste zile demonstraţii. Gdansk, Cracovia, Varşovia. Mulţimea scandază cu entuziasm. Apoi Berlin, München, Londra, Roma, Paris şi altele. Bucuria e mare. Apoi se continuă cu numele unor aşezări de provincie. Multe. Şi cândva repornesc aplauzele pentru că demonstranţii îşi dau seama că valul de proteste a cuprins şi provincia. Până acum demonstraţii au existat doar în oraşele poloneze mari. "Acesta ar putea fi sfârşitul pentru PiS", spune o femeie către prietena ei. "Dacă se ridică provincia, sunt terminaţi".

"La ţară oamenilor li se păreau ciudate protestele celor din capitală", afirmă ea. "Acolo judecătorii sunt priviţi ca o castă elitară. Dar se pare că şi acolo s-a înţeles între timp că reforma justiţiei îi va afecta pe toţi, indiferent că trăiesc la Varşovia sau în Kedzierzyn Kozle."

Între speranţă şi rugăciuni

La o oarecare distanţă de demonstranţi stă un bărbat mai în vârstă, cu părul lung şi grizonat, rezemat de o clădire de parcă ar vrea s-o sprijine. Arată de parcă ar putea încăleca în orice clipă pe o motocicletă Harley Davidson pentru a se face nevăzut. Dar nu are motocicletă. Vine pe jos în fiecare zi, se uită la mulţime răsucind ţigări. Îl întreb: "Şi, vă place azi?" Răspunde: "Da, sigur. Am fost mai devreme după colţ, la Tribunalul Suprem. Şi acolo a fost o atmosferă frumoasă. Există astăzi multe demonstraţii. Şi în faţa sediului PiS şi la Cruce, la Monumentul Ostaşului Necunoscut, unde doamnele din PiS s-au rugat pentru luminarea minţii prezindenţiale în aşa fel încât acesta să-şi retragă veto-ul exprimat, iar Kaczynski să poată guverna în continuare ţara nestingherit", a afirmat el ironic, clătinând din cap.

Un sfert de oră mai târziu, cei care se rugau s-au împrăştiat pe la casele lor, numai lumânările lor ardeau în continuare. Pe la orele 23, toate demonstraţiile au luat sfârşit iar oamenii s-au mai abătut prin localele aflate de-a lungul bulevardului. Protestele urmează a continua şi marţi seara. Spiritul polonez de improvizaţie trăieşte. Câteodată el a dat roade neaşteptate.

Autoare: Rosalia Romaniec, Varşovia (ia)