1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Evanghelicii germani i-au invitat pe politicieni să explice cum văd viitorul UE

Conferinţa Bisericilor Evanghelice ce se desfăşoară la Hanovra oferă participanţilor un program deosebit de atrăgător. În dezbatere nu se află doar teme biblice şi religioase, ci şi probleme ce ţin de viitorul Europei. Acest din urmă subiect a fost abordat ieri de către lidera creştin-democraţilor germani, Angela Merkel, şi de către preşedintele Partidului Social Democrat, Franz Muentefering.

Afişul reuniunii Bisericilor Evanghelice din Germania

Afişul reuniunii Bisericilor Evanghelice din Germania

Preşedinta UCD, Angela Merkel a părut uşor nervoasă, atunci când şi-a văzut locul pe podium la stânga lui Franz Muentefering, invitat şi el la dezbateri, din partea Partidului Social-Democrat. În faţa scenei se formaze un zid de fotografi, care voiau să imortalizeze femeia care, potrivit tuturor probabilităţilor, urmează a fi nominalizată de Uniunea Creştin Democrată/Creştin Socială drept candidată pentru funcţia de cancelar la alegerile anticipate din septembrie.

Organizatorii au exprimat rugămintea, înaintea dezbaterii, ca evenimentul să nu se transforme într-o întrunire electorală, chiar dacă temele aflate în discuţie sunt politice. De aceea, s-a vorbit mai întâi de patrie, de identitate naţională în epoca globalizării şi bineînţeles despre valorile care ţin laolaltă Europa. Pentru Angela Merkel, Creştinismul face parte indiscutabil din acest set de valori. Ea a declarat: „ Pledez vehement în favoarea recunoaşterii rădăcinilor noastre creştine, fără a mă delimita de ceilalţi şi fără a spune: În Europa nu au loc decât cei care se simt legaţi de aceste rădăcini creştine. Pe de altă parte, eu n-am voie să fac abstracţie de propriile mele rădăcini, doar pentru a fi, aparent, tolerantă. Văd de asemenea o mare problemă în faptul că în cadrul dezbaterii privind constituţia europeană, nu am reuşit să menţionăm Creştinismul în preambul.”

În cazul relaţiilor dintre UE şi Turcia, Merkel a propus crearea unui statut de parteneriat privilegiat, în locul admiterii Ankarei în clubul european. Partidul ei, UCD, va milita în continuare pentru această variantă, a asigurat Merkel, cu atât mai mult cu cât, în opinia ei, nu este vorba de putinţa Ankarei de a îndeplini standardele europene, cât de capacitatea UE de a primi Turcia în rândurile sale. Merkel a declarat: „ Nu cred că ne putem extinde - iar Turcia este o ţară mare – şi, concomitent, să aprofundăm legăturile dintre cei 27 de membri. Trebuie să avem foarte mare grijă, fiindcă în caz contrar cetăţenii nu vor mai înţelege într-o bună zi Europa. Aceasta este grija mea cea mare şi de aceea sfătuiesc lumea să manifeste mai multă reţinere în această problemă.”

Punctul de vedere al Angelei Merkel a fost ferm contrazis de social-democratul Franz Muentefering. Din perspectiva sa, UE întreţine deja relaţii de parteneriat privilegiat cu Turcia. Nu se poate vorbi, a spus el, pe de-o parte despre negocieri de aderare cu rezultat deschis, pentru ca, pe de alta, să se spună că rezultatul nu poate fi decât acelaşi parteneriat privilegiat. Dacă Turcia va îndeplini criteriile de aderare, a continuat Muentefering, atunci trebuie să i se acorde statutul de membru cu drepturi depline al UE. Cu toate acestea, preşedintele social-democraţilor germani a recunoscut că responsabilii politici nu au evaluat corect urmările ultimei extinderi ale UE. Franz Muentefering:„ Europa a ieşit din faza romantică. A existat o perioadă lungă în care cu toţii ne-am bucurat de Europa, în care, duminicile, am vorbit frumos despre Europa, dar în care nu ne-am gândit la consecinţele extinderii. De aceea apreciez că este bine că discutăm împreună, pro şi contra, despre dificultăţile convieţuirii laolaltă. Dar nu trebuie permis ca în consecinţa acestor dezbateri, ocazia istorică unică de unificare a continentului să fie subapreciată, sau chiar pusă sub semnul întrebării.”

Deputatul ecologist Cem Oezdemir, german de origină turcă, apreciază că întreaga dezbatere vizând posibila aparteneţă a Turciei la UE este artificială. Nu este vorba a spus el, de nimic altceva, decât de a vedea într-un anumit termen – cel devreme în 10 ani - dacă Turcia este aptă de integrare. Abia atunci se va putea lua o decizie.„ Haideţi să ne uităm la practică” a spus el. „Dacă practica este corespunzătoare, atunci trebuie ca Turcia să devină membră a UE. Dacă practica, dimpotrivă, nu corespunde, atunci eu voi fi primul care va spune: Turcia nu poate deveni membră.”

De asemenea, Oezdemir le-a recomandat europenilor să fie mândri de cele obţinute în ultimele decenii. „Numeroasele cereri de admitere în structurile comunitare demonstrează cât de atractivă este UE”, a spus Oezdemir.