Evacuarea aşezărilor din Fîşia Gaza

Şeful guvernului israelian, Ariel Sharon, a comunicat intenţia de a evacua toate aşezările evreieşti din Fîşia Gaza. Ştirea, surprinzătoare şi derutantă, s-ar putea explica prin constatarea lui Sharon că protecţia celor 7500 de colonişti în minuscula regiune populată de un milion şi jumătate de palestinieni ar costa sub toate aspectele prea mult. Pe de altă parte s-ar putea ca, în preajma vizitei pe care o va întreprinde în Statele Unite, să vrea să mulţumească prin acest plan administraţia Bush, pentru a-şi asigura mînă liberă din partea acesteia în Cisjordania. Într-un interviu cu renumitul ziarist Joel Marcus, primul ministru israelian a declarat că plănuieşte să evacueze 17 aşezări evreieşti din Fîşia Gaza şi 3 din Cisjordania. "Cînd m-am despărţit de el - a comentat Marcus - am avut sentimentul că Sharon a pornit pe o cale fără întoarcere. Ori va merge mai departe, ori va cădea." Dincolo de schimbarea radicală de atitudine a lui Sharon - care în urmă cu jumătate de an declara că aşezările din Fîşia Gaza reprezintă o contribuţie importantă la securitatea Israelului - se ascunde un plan strategic. Aşezările din Fîşia Gaza - cel puţin cele aflate în zonele cu populaţie densă - trebuie cedate în favoarea blocurilor de colonizare mai mari din Cisjordania. Acţiunea ar reduce tensiunile extreme care există în Fîşia Gaza, datorită conflictelor dintre majoritatea palestiniană şi o minoritate infimă evreiască, conflicte ce se descarcă mereu în acte de violenţă sîngeroase. În această fîşie îngustă, lungă de numai 40 km, de-alungul coastei Mediteranei, trăiesc în jur de 7500 de colonişti, dintre care jumătate sunt copii. Ei dispun de majoritatea ţinutului roditor şi bine exploatabil, 42 % din acesta fiind sub controlul direct al Israelului. În timp ce 1,4 milioane de palestinieni populează şi exploatează doar 60 % din ţinut. În ceea ce priveşte distribuţia resurselor, discordanţa este şi mai mare. În timp ce un colonist evreu consumă anual 1000 m cubi de apă, un palestinian are acces la numai 172 . Distribuţia inegală face ca şi opinia publică israelienă să se îndoiască de legitimitatea coloniilor. Cu atît mai mult cu cît, în Fîşia Gaza, coloniştii nu pot formula convingător pretenţii motivate biblic, cum este cazul în Cisjordania. De aceea, majoritatea populaţiei israeliene s-a declarat pentru evacuarea aşezărilor din Fîşia Gaza. Actualul proiect de evacuarea al lui Sharon întîmpină opoziţie numai din partea grupărilor conservatoare din Israel. În schimb, el îi asigură un consimţămînt larg pe plan internaţional; de care are nevoie, pentru a-şi putea pune în aplicare partea a doua a planului: Şi anume, consolidarea coloniilor mari din Cisjordania, în care locuiesc 200.000 de evrei. Scopul strategic al lui Sharon este în mod evident extinderea marilor blocuri de aşezări din jurul Ierusalimului şi din jurul coloniei Ariel, care să revină teritoriului statului Israel. Sharon a declarat că definitivarea planului său de evacuare mai necesită două-trei luni. Într-adevăr, o serie de întrebări nu sunt încă lămurite: Ce se întîmplă cu aşezările din nordul Fîşiei Gaza, care nu vor fi evacuate? Cine va prelua puterea după retragerea trupelor israeliene din Gaza? Cum este concepută separarea dintre evrei şi palestinieni în Cisjordania? Pe unde urmează să treacă zidul şi unde va fi frontiera definitivă? Ce se întîmplă cu Ierusalimul, în care evreii şi palestinienii trăiesc împreună? Şi cum vrea Israelul să soluţioneze toate aceste probleme fără palestinieni?