1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate şi cultură

Eurovision 2014 - încă un pas spre 'cool'

Pariurile curg lanţ, pregătirile dau 'fluturi în stomac' pe insula Refshaleøen din Copenhaga. Mai sunt câteva zile până la finala Eurovision 2014. Şi deja se pune întrebarea cheie: ce ţară organizează ESC anul viitor?

Casele de pariuri, care au cam avut dreptate anii trecuţi, numesc Armenia câştigătoarea ESC 2014, cu piesa “Not Alone”, compusă şi interpretată de Aram MP3. Balada lui Aram MP3 va face primul pas spre posibila victorie la prima semifinală din 6 mai. Nici Germania nu stă rău în pronosticuri. Iar dacă Elaiza şi “Is it right” vor fascina din prima secundă publicul internaţional, la fel cum s-a întâmplat cu cel german, şansele unui top 3 ar putea fi destul de bune.

De fapt, exceptând marea întrebare “unde se va organiza anul viitor” (interesantă în mod special în cercurile Eurovision-iştilor devotaţi, prezenţi la toate spectacolele), rezultatul ESC nu e important per se, decât pentru ţara câştigătoare.

Pentru că fanii celui mai mare concurs muzical european, organizatorii, jurnaliştii, publicul din sală şi milioanele, care urmăresc evenimentul pe TV sau online, caută altceva, în esenţă. Caută suspansul întregii poveşti, caută extravaganţele de pe scenă, caută kitsch-ul şi amuzamentul, urmăresc capacitatea organizatorilor de a crea un show şi mai pretenţios decât cel din anul precendent. Dar dincolo de toate acestea, caută ideea de comunitate.

Într-un fost complex industrial

Pe aceeaşi idee merg şi organizatorii danezi. De altfel, sloganul ESC din acest an e “Join us”. Eurovisionul la Copenhaga trebuie cu orice preţ să exceleze în modern: “Danezii vor să arate restului Europei cât sunt de cool”, a declarat producătorul spectacolului, Jan Lagermand Lundme. Nu le va scăpa europenilor acest aspect, mare cât… un complex industrial. Danezii au transformat B&W Hallerne, o fostă fabrică de vapoare de pe insula Refshaleøen, din Copenhaga, într-un spaţiu de concerte cu o capacitate de 10.000 de locuri. Aşa că al 59-lea Eurovision mai face un pas spre 'cool' şi se desfăşoară într-un ambient industrial cu tentă de shabby chic, înconjurat de canale, pajişti verzi şi vaporaşe. Nu se aşteaptă nimeni ca show-ul finalei din 10 mai să fie mai prejos.

Hala B&W Hallerne, Copenhaga

Hala B&W Hallerne, Copenhaga

De suspans, extravaganţă şi toate celelalte aspecte pe care contează publicul se vor ocupa şi participanţii. ESC are şi în acest an sex appeal, adus de Donatan & Cleo din Polonia, cu piesa “We Are Slavic”, sau de Ucraina, cu Maria Yaremchuk şi cântecul “Tick-Tock”. Ca întotdeauna, nu-i lipsesc nici participanţii care iau totul peste picior. În acest an o fac islandezii de la Pollapönk, un fel de urmaşi ai revoluţionarilor Eurovision-ului, cum a fost germanul Stefan Raab, în vremurile în care concursul trebuia să scape de amprenta şlagărelor. Mesajul socio-politic va fi transmis verde în faţă de artistul Conchita Wurst, din Austria, cu piesa “Rise Like a Phoenix”. Austriacul e primul travestit care apare pe scena ESC nu cu aspect de femeie, ci cu o bine-gândită înfăţisare androgină.

Miracol după jocul cu focul

Printre cei 37 de participanţi, dintre care 32 sunt trecuţi prin filtrul celor două semi-finale, se află din nou şi România. Paula & Ovi reloaded, după câştigarea locului al 3-lea la Oslo în aceeaşi formaţie, în 2010. Casele de pariuri situează deocamdată România în acest an undeva după locul 10. Paula însă a declarat pentru eurovision.tv că aşteptările lor sunt şi mai mari decât data trecută. Duo-ul trebuie întâi să se califice în a doua semi-finală din 8 mai cu “Miracle”, o piesă optimistă dance, în genul hit-urilor româneşti de vară, care au cucerit chart-urile europene în ultimii ani.

E loc şi de poveşti dramatice la ESC: Cristina Scarlat intră în semifinală pentru Moldova, cu “Wild Soul”, o voce gravă şi o coregrafie “dark”, ce aminteşte de Xena, prinţesa războinică.

Iar în timp ce spiritele se încing la Copenhaga, ESC aprinde mai mult decât oricând reţelele de socializare. Numai pagina oficială de Facebook a concursului a adunat peste un million de fani. În oraşele germane se pregătesc sute de petreceri Eurovision şi vizionări publice în aer liber. Pentru că aşa cum a punctat producătorul Lundme, acest eveniment e “o petrecere uriaşă, la care se adună oameni din toată lumea, fără a mai ţine cont de graniţele dintre ţări”.