1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Societate

Europenii nu se pot lipsi de ruşi şi viceversa

Cum decurge o zi din activitatea gigantului Gazprom? Centrul puterii se găseşte în spatele unei uşi bine camuflate de la etajul al şaptelea al sediului din Moscova.

default

Sediul central Gazprom, Moscova

În aşa numitul "dispecerat" sunt supravegheate şi coordonate livările de gaz ale marelui concern rusesc. Dacă vicepreşedintele dispeceratului, Anatoli Paramonov, şi echipa ar apăsa anumite butoane multe locuinţe, inclusiv din Germania, ar rămâne fără căldură.

Un ecran uriaş pentru proiecţii video domină încăperea. Pe mai multe hărţi poate fi zărită reţeaua impresionantă de gazoducte a celui mai puternic concern de profil din lume. Cele mai mari conducte duc către Europa Centrală. Aflaţi la birouri cu vedere către ecranul video, mai mulţi angajaţi supraveghează şi coordonează livrările de gaz.

"Impasul în care se află economia mondială şi temperaturile relativ ridicate pentru acest sezon fac ca cererea de gaz pe piaţă să fie destul de mică", spune Anatoli Paramonov, "dar lucrul acesta se poate schimba rapid", mai adaugă el. Cererea de gaz scade sau creşte cu 20 până la 35 milioane mc/zi, în funcţie de variaţiile de temperatură.

De două ori pe zi angajaţii centrului primesc prognoza meteo pentru a putea pregăti din timp măsurile ce trebuiesc luate. Gazprom dispune numai în Rusia de 25 de depozite de gaze naturale care ajută la compensarea dezechilibrelor din raportul cerere-ofertă. Când la începutul lui 2006 Gazprom a închis robinetul la gazele către Ucraina dispeceratul a fost acela care a îndeplinit cu stricteţe ordinele pe scara ierarhică.

Pe ecranul video mai poate fi văzută, chiar dacă deocamdată doar schiţată, o conductă care a dat naştere multor dispute politice: gazoductul prin Marea Baltică, ce va lega Rusia de Germania, aflat în construcţie. Paramonov acordă conductei pentru distribuţia gazelor o importanţă majoră. Pentru Gazprom ar fi mai bine să poată controla singur o conductă decât să trebuiască să ia în calcul mai multe ţări de tranzit.

Paramonov prezintă activitatea dispeceratului cu zâmbet pe buze. Totuşi, privirea i se întunecă atunci când este întrebat ce părere are despre criticile la adresa gazoductului prin Marea Baltică şi se arată surprins că tocmai cineva din Germania îi pune o asemenea întrebare. În fond, spune el, Germania este principalul beneficiar al acestei investiţii uriaşe având în vedere că, anual, o treime din necesarul de gaz provine din Rusia.

Tatiana Mitrova, de la Institutul pentru Cercetări Energetice din cadrul Academiei de Ştiinţe Moscova, este de părere că, momentan, relaţiile Rusiei cu Europa se găsesc într-o fază dificilă şi vorbeşte despre un "cerc vicios". Europa este în căutare de noi surse pentru că simte că nu se poate baza pe angajamentul rusesc. La rândul ei, Rusia caută noi pieţe de desfacere în Asia şi astfel statele europene au ajuns să creadă că temerile lor sunt fondate.

Mitrova este de părere că Europa are nevoie de gaz, iar Rusia de clienţi. "Europa nu prea are alternative, dar nici Rusia nu dispune de prea multe opţiuni pentru a deveni independentă de Europa", conchide Tatiana Mitrova.