1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Europarlamentarul liberal german Alexander Graf Lambsdorff: "M-a bucurat afirmaţia premierului Ponta"

În contextul discuţiilor despre spaţiul Schengen, postul public de radio german, Deutschlandfunk, (DLF) a luat un interviu europarlamentarului liberal, membru al grupului ALDE din PE, contele Alexander Graf Lambsdorff

default

Alexander Graf Lambsdorff

Comentând abordarea ministrului de interne al Republicii Federale, creştin-socialul Hans-Peter Friedrich, care se opune categoric admiterii celor două ţări în Schengen, Lambsdorff a declarat că, din punct de vedere tehnic, atât România, cât şi Bulgaria sunt pregătite pentru aderare, "nu însă şi din punct de vedere al statului de drept şi al combaterii corupţiei".

În cadrul interviului acordat de liberalul german, ziarista de la DLF, Christiane Kaess, a citat un editorial apărut în presa bulgară, în care autorul acestuia aprecia că "a fi bulgar în Europa a devenit din ce în ce mai neplăcut, iar campania dusă împotriva noastră şi a românilor este ca o avalanşă". Şi-a depăşit, oare, ministrul de interne german mandatul în această chestiune?

Lambsdorff: "Nu, nu cred. Atribuţia ministrului federal de interne este de a veghea la siguranţa teritoriului german. Înainte de întâlnirea de la Bruxelles, el a trebuit să analizeze rapoartele privind combaterea criminalităţii organizate în România şi Bulgaria şi să aprecieze dacă aceste rapoarte permit includerea celor două state în zona Schengen. Concluzia ministrului a fost că acest lucru nu trebuie să se întâmple. Ne putem întreba, pe bună dreptate, dacă ar fi trebuit să şi declare acest lucru în interviul acordat publicaţiei Spiegel. Însă, părerea mea este că, în chestiunea Schengen, Hans-Peter Friedrich are dreptate", a precizat Lambsdorff.

Rolul campaniei electorale în discursul ministrului german

Kaess/DLF: "Pe de altă parte, atacurile la adresa lui Friedrich au apărut după declaraţiile acestuia, conform cărora "de drepturile la liberă circulaţie nu trebuie să se abuzeze pentru a se încasa ajutoare sociale". Vizaţi erau romii care vin în Germania. Miroase un pic a campanie electorală, a adăugat jurnalista DLF.

Lambsdorff: "Aceasta este o cu totul altă tematică. Însă, doamnă, aveţi perfectă dreptate. Este încălzită o supă populistă. Dacă se doreşte restrângerea dreptului la liberă circulaţie, se ajunge la un pericol, pe care ministrul federal ar trebui cu orice preţ să-l evite. Desigur că există probleme, iar ele nu trebuie ignorate. Consider că administraţiile locale nu trebuie lăsate să se descurce singure. Politica oficială a guvernului federal a condus la admiterea prematură a României şi Bulgariei în UE. Ceea ce vedem că se întâmplă acum la Dortmund, Mannheim sau la Duisburg sunt urmările acestei politici, iar administraţiile locale sunt îndreptăţite să atragă atenţia că nu trebuie abandonate", consideră Lambsdorff.

Reticienţe nu doar germane

Ziarista postului public de radio german a remarcat faptul că discuţiile privind corupţia din România şi Bulgaria nu sunt noi. Aşadar, "de ce nu a fost apăsata pedala de frână politică mai devreme?"

Lambsdorff: "Guvernul german apasă de multă vreme această pedală, nu este o noutate acest lucru. Guvernul federal nu este de altfel singurul care făcut asta, lucru pe care vreau să-l afirm răspicat. Şi francezii, cărora nu le place să recunoască public acest lucru, au procedat identic şi sunt împotriva admiterii României şi Bulgariei în zona Schengen. Tot împotrivă sunt şi finlandezii şi olandezii, dar şi alte câteva ţări care îşi fac viaţa relativ uşoară la umbra veto-ului german. Este, însă, limpede, că rapoartele Comisiei Europene sunt determinante pentru recomandările (guvernamentale) care se fac. Or, aceste rapoarte sunt negative. Acest lucru înseamnă că, pe de-o parte, din punct de vedere tehnic, România şi Bulgaria sunt apte să adere la spaţiul Schengen, însă nu şi din punct de vedere al statului de drept, al luptei împotriva criminalităţii organizate, sau al combaterii corupţiei. Din aceste puncte de vedere, decizia (ministrului de interne german) este corectă, iar această abordare vizavi de cele două ţări nu este nicidecum exclusiv a Germaniei.

Întrebat dacă nu cumva aportul avut de Germania, (respectiv investiţiile germane şi europene) în securizarea graniţelor României şi Bulgariei, care dispun de un sistem de monitorizare modern, nu au fost premature şi inutile, Lambsdorff a negat categoric acest lucru.

Lambsdorff: "Dimpotrivă! Cred că ceea ce s-a făcut acolo în porturi şi aeroporturi, adică o consolidare a graniţelor externe ale UE, inclusiv cu ajutor german, este absolut corect. Dotarea tehnică depinde însă şi de 'software-ul uman'. Dacă nu putem fi siguri că autorităţile din România şi Bulgaria lucrează impecabil când vine vorba de acordarea de vize cetăţenilor unor state terţe în străinătate, sau dacă la trecerea frontierei sunt aplicate criterii care nu au legătură cu criteriile formale, adică dacă apare corupţia, avem motive să solicităm încă vreo câţiva ani de succese în combaterea (ei şi a)criminalităţii organizate pentru a continua să stăm de vorbă", a mai spus Alexander Lambsdorf.

"M-a bucurat afirmaţia premierului Ponta"

Rumänien Ministerpräsident Victor Ponta

Prim-ministrul României, Victor Ponta

Politicianul liberal german a mai precizat că l-a bucurat anunţul făcut de prim-ministrul României, Victor Ponta, care a declarat că guvernul de la Bucureşti nu va mai face o prioritate din aderarea la spaţiul Schengen, ci că va urmări atingerea altor obiective. "Acest lucru este cu siguranţă corect, pentru că, altfel, acest subiect ar continua să producă tensiuni", a declarat europarlamentarul german.

Întrebat fiind de ce tac acum ţări ca Franţa sau Olanda, care s-au opus unei admiteri rapide a celor două ţări est-europene în spaţiul Schengen şi dacă nu cumva se bucură că Germania îşi asumă o doză mare de ostilitate, europarlamentarul german a afirmat: "Acest lucru nu este neobişnuit. Când o ţară are o părere clară privind un anumit subiect, una împărtăşită şi de alte state, atunci acea ţară este scoasă la înaintare. Nu este ca şi cum Germania n-ar încheia ocazional astfel de înţelegeri cu alte ţări. Mă gândesc acum la consultările privind bugetul UE pe mai mulţi ani, în privinţa cărora Marea Britanie a avut o abordare categorică, scutind Germania de efort. Este, aşadar, o obişnuinţă în UE ca un stat să joace rolul de carne de tun, în timp ce celelalte se bucură de pe margine", a mai spus Lambsdorff.

UE a crescut prea repede

Problema de bază, a spus jurnalista postului public de radio german, "rămâne aceea că UE a crescut prea rapid, diferenţele dintre ţări fiind prea mari. Or, veto-ul cu care ameninţă Friedrich nu rezolvă nimic".

Alexander Graf Lambsdorff: "Exact. Tocmai de aceea declaraţiile ministrului de interne privind libera circulaţie reprezintă altceva. Libertatea de circulaţie, una dintre cele patru libertăţi de bază ale Uniunii Europene, nu trebuie pusă în discuţie. Eroarea apărută în clipa în care România şi Bulgaria au fost admise prematur în UE este consecinţa politicii extinderii UE de la sfârşitul anilor 90, care s-a abătut de la modelul iniţial, susţinut de Klaus Kinkel, adică modelul 'Regata'. Mai exact: toţi părăsesc portul în acelaşi timp, însă înaintează spre UE cu viteze diferite, în funcţie de rapiditatea reformelor făcute. Acest model de politică a fost abandonat în favoarea aşa-numitului model Big-Bang: Toate ţările intră în UE simultan, lucru întâmplat în 2004. România şi Bulgaria au fost lăsate atunci de-o parte, fiind însă admise în UE în 2007.