Europa - un continent al azilului

Potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru refugiaţi, există în prezent 750 000 de refugiaţi care nu pot rămâne permanent în ţara care-i găzduieşte momentan, dar nici nu se pot întoarce în patria lor. Comisia Europeană doreşte să stimuleze statele membre, prin intermediul unui program coordonat de "reaşezare a refugiaţilor", să acorde azil unora dintre ei. CE este dispusă să le ofere statelor membre, din fondul european pentru refugiaţi, suma de 4000 de euro pentru fiecare refugiat care obţine azil. Preşedintele Consiliului miniştrilor de resort, ministrul suedez al migraţiei, Tobias Billström, a sprijinit entuziast iniţiativa CE :

„Constatăm că sunt mulţi oameni care trăiesc pretutindeni în lume în lagăre de refugiaţi, oameni care pur şi simplu nu au posibilitatea de a căuta ajutor în altă parte. Prin intermediul programului de reaşezare a refugiaţilor, le oferim mai multora posibilitatea de a se stabili în UE, atfel decât până acum, deoarece în vreme ce unele state membre au creat deja astfel de programe, altele încă nu dispun de un asemenea instrument.Dar există şi ţări care nu ştiu încă ce oportunităţi oferă un program de 'reaşezare'".

Argumente pro şi contra

Iniţiativa CE s-a bucurat de asentimentul majorităţii statelor. Cu toate acestea, există şi critici la adresa ei. Ministrul austriac de Interne, Maria Fekter, insistă, de pildă, asupra unor condiţii suplimentare pentru aprobarea programului :

„În primul rând, participarea la programul de "resettlement", de reaşezare,trebuie să fie benevolă. În al doilea rând, nu trebuie subminată disponibilitatea statelor de a acorda azil prin exercitarea de presiuni la nivel comunitar în acest sens, nici măcar prin obligaţia de a justifica opţiunea de a nu participa la acest program. În cel de-al treilea rând, trebuie evitată posibilitatea apariţiei unor efecte negative în interiorul UE. Mă refer la fundamentalism sau la conflicte pe care ar trebui să le evităm în interiorul naţiunilor noastre".

Înaltul comisar ONU pentru refugiaţi, António Guterres, îşi pierde cumpătul la auzul unor asemena argumente contra. La reuniunea Miniştrilor Europeni de Interne, el a apelat ca Europa să rămână deschisă :

„Suntem optimişti că Europa este şi va rămâne un continent al azilului. Este foarte important ca Europa să le ofere celor ce au nevoie de azil acces în spaţiul ei, şi să-i trateze în mod echitabil."

Teama de înstrăinare

Guterres ştie despre ce vorbeşte. De luni de zile, Italia îşi repatriază refugiaţii în Libia. Potrivit Înaltului Comisar ONU pentru refugiaţi, Libia nu este însă o ţară sigură pentru cei ce au nevoie de azil. Înaltul Comisariat ONU pentru refugiaţi (UNHCR) a criticat, de asemenea, condiţiile care domnesc în lagărele de refugiaţi din Grecia. Potrivit Ministrului german de Interne, Wolfgang Schäuble, condiţiile inumane din aceste lagăre aruncă o lumină proastă asupra întregii UE :

„Nimeni nu ar trebui să poată pune la îndoială, în niciun stat membru al UE, respectarea principiilor fundamentale în sfera drepturilor omului. Aceasta este una din condiţiile esenţiale ale ideii de unitate europeană. Ne vedem nevoiţi să atragem din nou atenţia asupra acestui aspect".

Politica europeană de azil este un subiect extrem de delicat în rândul statelor membre, deoarece dreptul oamenilor de a primi azil într-un stat european este subminat de temerile naţiunilor europene de a nu se expune unei înstrăinări excesive.

Autor : Christoph Hasselbach/Ana-Maria Fischer-Dieskau

Redactor : Rodica Binder