Europa: Stigmatizarea romilor, în continuare o problemă | România | DW | 02.12.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Europa: Stigmatizarea romilor, în continuare o problemă

Deşi reprezintă cea mai mare minoritate din Europa, romii sunt pe mai departe discriminaţi - mai ales în şcoli şi la locul de muncă. Totuşi, unii găsesc o cale să scape de sărăcie şi marginalizare.

Conferinţa Comisiei UE: European Roma Platform

Conferinţa Comisiei UE: European Roma Platform

Avea doar 16 ani când părinţii i-au aranjat căsătoria. Familia sa trebuie să se descurce cu doar de 250 de euro pe lună. Şi totuşi, Atanas Stoianov a reuşit să pornească pe alt drum în viaţă: "Am fost singurul băiat rom din comunitatea mea, care a studiat vreodată la o universitate". Stoianov are acum 30 de ani şi provine dintr-un sat din nordul Bulgariei, unde a trăit în mijlocul unei comunităţi de romi fierari - în jur de 10.000 la număr. Străbunicul său a fost fierar, stră-străbunicul şi aşa mai departe. Şi tatăl său a învăţat acelaşi meşteşug. Dar după ce a luat sfârşit perioada comunistă din Bulgaria, această meserie n-a mai avut căutare. Tatăl lui Atanas Stoianov a devenit mecanic şi şofer de tractoare. Niciul din familia lui n-a urmat vreodată cursurile unei şcoli superioare. 

"În comunitatea din care provin e normal ca la vârsta de 14,15,16 ani să închei o căsătorie aranjată. E unul din motivele pentru care tinerii romi nu reuşesc nici să termine clasa a opta", explică Stoianov, adăugând: "Când am terminat şcoala primară, nimeni nu se aştepta să merg mai departe, deşi avem un liceu în sat, ceea ce e mai degrabă ceva neobişnuit."

Atanas Stoianov

Atanas Stoianov

Nevoia accesului la educaţie şi pe piaţa muncii

Romii sunt cea mai mare minoritate de pe continent. În cele mai multe ţări, aceştia sunt discriminaţi şi trăiesc în sărăcie. 80 la sută dintre romi sunt ameninţaţi de sărăcie. Mulţi sunt marginalizaţi în societăţile în care trăiesc, locuiesc în ghetouri şi merg la şcoli segregate etnic. În Bulgaria, Ungaria şi Slovacia, potrivit Comisiei UE, 60 la sută dintre copiii romi învaţă la şcoli speciale, cu materiale didactice mai slabe şi fără a avea contact cu alţi copiii de la şcolile normale.

Şi totuşi, Atanas Stoianov a reuşit să pornească pe un alt drum, deşi s-a căsătorit foarte devreme şi deşi părinţii s-au opus ca el să studieze, nefiind capabili să-l susţină financiar: "Nu-mi puteam imagina să devin şi eu tractorist. Nu că n-aş fi în stare, dar m-am gândit că pot şi eu ceea fac alţii de vârsta mea: să studiez, să găsesc un job în adminsitraţie." În prezent lucrează la Bruxelles, în cadrul unui ONG pentru incluziunea romilor. Tocmai a luat parte la o conferinţă a Comisiei Europene - "Platforma Europeană a Romilor" - menită să contribuie la o mai bună integrare a romilor în societate prin acesul la educaţie şi pe piaţa muncii.

Guvernul de la Sofia respinge acuzaţiile privind discriminarea romilor

Zorniţa Roussinova, viceminstra Muncii din Bulgaria susţine, în dialog la DW, că segregarea şcolară a copiilor romi nu constitue o problemă: "În unele sate mici mai există astfel de şcoli speciale din cauza populaţiei majoritare romă. Dar în prezent ne aflăm tocmai într-un proces de reformare a sistemului de educaţie. Am reuşit să înscriem în şcoli peste 17.000 de copii, pe care îi susţinem prin ajutoare financiare şi în unele cazuri şi cu mâncare, îmbrăcăminte şi cărţi şcolare".

Este discriminarea o problemă? Vicepremierul bulgar, Valeri Simeonov, preşedintele Consiliului pentru Integrarea Minorităţilor Etnice, a fost acuzat recent de un tribunal bulgar din cauza discursului său instigator la ură. Romii, a spus Simeonov, ar fi "aroganţi, plini de ei, creaturi sălbatice aparent umane", iar nevestele lor ar dispune de "instinctele unor câini vagabonzi".

Întrebată ce părere are despre declaraţiile vicepremierului, Zorniţa Roussinova a precizat: "Toate guvernele din Europa vor să se îngrijească de cetăţenii lor. Noi vrem să-i păstrăm. Extrem de important pentru noi e faptul că guvernul Bulgariei nu este unul discriminator." Demnitara de la Sofia a conchis: "Nu există discriminare în Bulgaria la adresa romilor."

Infografik Roma in Europa

Cea mai mare minoritate etnică din Europa numără peste 11 milioane de oameni, potrivit unor estimări ale Consiliului Europei din 2012

Problema caselor

Bulgariei i s-a reproşat în repetate rânduri că-i discriminează pe romi. Open Society European Policy Institut a acuzat Bulgaria că desfăşoară o campanie de dărâmare a aşezărilor romilor. Potrivit unui studiu, în perioada 2010 - 2016, au fost distruse peste 500 de case, dintre care 97 la sută aparţineau etnicilor romi. 

Şi Atanas Stoianov cunoaşte astfel de cazuri: "Mulţi romi au fost mutaţi în ghetouri, pentru a lucra în fabricile din apropiere. Deşi trăiesc acolo deja de două generaţii, nu deţin documente de proprietate pentru aceste case. Şi atunci vine brusc primarul şi decide dărâmarea caselor lor, spunându-le că nu au dreptul de a locui acolo."

Sunt toate acestea minciuni? Viceministra Muncii din Bulgaria susţine răspicat: "Da. Toţi cetăţenii trebuie să respecte legea, iar familiile şi oamenii care au nevoie de ajutor, îl vor primi din partea guvernului. De aceea am demarat programul de construire a locuinţelor sociale."

Conform ultimului raport al Comisiei Europene, s-a ameliorat problema privind accesul satelor populate de romi la reţeaua de apă potabilă şi electricitate - între altele în Bulgaria şi România.

Atanas Stoianov

Carmen Tanasie

Marginalizat în România

Carmen Tanasie a crescut şi ea într-un astfel de sat de romi în România. Acasă vorbea doar limba romani. În prima zi de şcoală, învăţătoarea a trimis-o din nou acasă, spunând că nu e loc în clasă pentru copii romi. Să vină altă dată. "Când am revenit împreună cu alţi copii romi, ni s-a indicat o altă clasă separată de ceilaţi copii şi foarte departe - precis la vreo trei kilometri. Nu aveam aceiaşi învăţători şi nici manuale şcolare. Vorbeam doar în limba romani între noi ", îşi aminteşte Carmen Tanasie. 

Şi, deşi colegii ei de clasă cu timpul n-au mai prea venit la şcoală pentru că trebuiau să-i ajute pe părinţi în gospodărie sau să aibă grijă de fraţii mai mici, ea a vrut să continue şcoala. În ciuda şicanelor. Mai târziu a ajuns să fie singurul elev rom din şcoală. Părinţii au susţinut-o şi aşa a ajuns şi să studieze. Dar după absolvirea studiilor n-a reuşit să-şi găsească de lucru.

Antiţiganismul este problema

Carmen Tanasie şi-a dat seama că va întâmpina mereu greutăţi în România din cauza originii ei. "Nu găseam pur şi simplu de lucru - deşi am stat de vorbă la telefon, am trimis CV-uri şi totul părea perfect. Când mă prezentam la interviu, mă priveau doar scurt şi îmi spuneau: Ne pare rău, dar nu vă putem angaja."

Carmen Tanasie nu este o excepţie. Potrivit Agenţiei pentru Drepturi Fundamentale a UE, 63 la sută din romii cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani nu dispun de un loc de muncă, nu merg la şcoală sau urmează cursuri de calificare. Cea mai mare minoritate a Europei este categoria cea mai slab reprezentată pe piaţa muncii, supusă permanent discriminării. Carmen Tanasie a plecat mai întâi la Budapesta, iar de acolo la Bruxelles. Şi ea lucrează la o organizaţie neguvernamentală, preocupată de drepturile minorităţii rome.  

"Îmi amintesc de ceea ce îmi spunea bunicul: Trebuie să demonstrezi de trei ori mai mult decât ceilalţi de ce eşti capabilă, pentru că eşti de etnie romă şi nimeni nu te crede. Dar cred că dacă eşti destul de tare, poţi obţine ceea ce vrei", a precizat Tanasie, adăugând că nici la Bruxelles nu e uşor. Doar pentru că e de etnie romă.

 Lea Albrecht/maw