1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Europa mea: Unde se termină Europa?

Europa este locul în care lucrurile funcţionează. Cel puţin aşa s-a crezut multă vreme în Balcani. Însă, în prezent, Europa nu prea face o figură frumoasă - notează scriitorul şi jurnalistul Krsto Lazarevic. 

 Krsto Lazarevic (Privat)

Krsto Lazarevic, scriitor si jurnalist activ la Berlin, originar din Bosnia-Hertegovina

Care este cel mai înalt munte din Europa? 4810m vârful Mont Blanc din Alpii francezi sau 5642m Elbrus din Caucaz? Răspunsul poate dezvălui multe despre relaţia pe care o aveţi cu Europa. Geograful polonezo-austriac Erwin Hanslik, ucis de către nazişti, susţinea că Pik Ismail Samani (Tadjikistan) ar fi cel mai înalt munte din Europa. Munţii Urali şi strâmtoarea Bosfor sunt nişte repere arbitrare pentru a marca sfârşitul continentului european în partea de est. În principiu vorbim despre delimitare. Şi apoi, apare întrebarea cine, unde aparţine?

Cine, unde aparţine?

Dilema în jurul celui mai înalt vârf muntos, de data aceasta din ţară, nu e lămurită nici în Serbia. Majoritatea sârbilor ar numi vârful Đeravica (2656m). Însă muntele este situat în Kosovo - fostă provincie recunoscută ca stat independent de către mai toate ţările membre ONU. Şi-n cazul disputelor privind frontierele de stat apare întrebarea la ce ne referim, în ziua de azi, când vorbim despre Europa?   

Majoritatea se referă la Uniunea Europeană, poate şi la ţări prospere ca Norvegia sau Elveţia - ce nu aparţin comunităţii. Dar, oare, ne referim şi la statele balcanice - ţări ce încă nu fac parte din UE? Balcanii aparţin şi nu aparţin Europei. Balcanii s-au construit ca regiune pentru a se separa partea "europeană" a Imperiului Otoman de restul mai civilizat al continentului.     

"Balcanizarea Europei" în loc de "europenizarea Balcanilor"

Nici balcanicii înşişi nu par a fi siguri că aparţin Europei. Mai toţi oamenii din Serbia, Bosnia şi Herţegovina, Kosovo, Albania, Muntgenegru şi Macedonia se consideră europeni. Pe de altă parte ei spun şi "Mă duc în Europa" atunci când călătoresc în Franţa, Germania sau Austria. La fel spun şi tinerii care părăsesc masiv regiunea pentru a-şi căuta norocul în Uniunea Europeană muncind în spitale, universităţi sau pe şantiere.

Prin Europa ei înţeleg un loc care le oferă perspectiva de a-şi face un viitor; un loc situat în afara Balcanilor. Europa este locul în care mătuşa, fiul sau sora câştigă bine. Este locul în care poliţiştii nu pot fi mituiţi şi unde primeşti un job conform calificării tale, nu fiindcă ai pile. Europa este locul în care principiile statului de drept sunt valabile.

După războiul din Iugoslavia, în Balcani s-a născut speranţa că această Europă se va extinde pe tot continentul. Speranţa încă n-a murit, dar e în agonie. După Brexit nimeni din Sarajevo, Skopje sau Tirana nu mai crede într-o extindere a UE în viitorul apropiat. Mai rău, o Uniune în destrămare şi-a pierdut atractivitatea. După încheierea războiului din Iugoslavia se vorbea despre "europenizarea Balcanilor". Între timp se pare că mai degrabă asistăm la "balcanizarea Europei".   

Delimitarea între Europa şi Balcani

Uniunea Europeană a fost preocupată multă vreme de naţionalismul din Balcani. Acum populiştii de dreapta se bucură de succes pe tot continentul. Lipsa de perspectivă a generaţiei tinere a afectat, între timp, şi Spania, Grecia sau Italia. Guvernul maghiar şi cel polonez atacă sistematic statul de drept, iar exemplul Bulgariei ne demonstrează că integrarea nu trebuie să vină neapărat la pachet şi cu democratizarea sau cu lupta contra corupţiei. Măcar românii au ieşit în stradă cu sutele de mii, cu speranţa într-un viitor mai bun.

Delimitarea mentală între Europa şi Balcani a devenit şi vizibilă din toamna anului 2015. Sârbii, care privesc spre UE, zăresc gardurile construite de către Ungaria şi Croaţia. Poţi să trimiţi câte invitaţii vrei la Bruxelles şi să deschizi noi capitole de negocieri, dacă încep să apară garduri oamenii din spatele acestora vor simţi repede că nu sunt bineveniţi.

Nu e uşor să promovezi valorile europene când laşi nişte copii refugiaţi să îngheţe printre ruinele din spatele autogării din Belgrad. Oraşul Hindukuş nu aparţine Europei. Mulţi dintre copiii afgani ajunşi în Serbia n-au avut şansa de a merge la şcoală fiindcă se trag din regiunea de graniţă cu Pakistanul, iar talibanii nu susţin educaţia. Totuşi, printre ruinele din Belgrad, aceşti copii au învăţat ceva: 1) Sunt în Europa şi, totuşi, cumva, nu sunt. 2) Uniunea Europeană nu-i vrea. Mulţi dintre cetăţenii din Balcani văd lucrurile exact la fel. 

Scriitorul şi jurnalistul Krsto Lazarevic (27) este născut în Bosnia-Herţegovina. S-a refugiat în Germania împreună cu familia cu mulţi ani în urmă. În prezent trăieşte la Berlin şi colaborează cu diverse posturi sau publicaţii în limba germană.

Autor: Krsto Lazarevic / CS