1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Europa mea: Germania - Polonia, reconciliere versiunea 2.0

Relaţiile germano-poloneze sunt momentan tensionate, după cum s-a constat şi în debutul vizitei oficiale a lui Sigmar Gabriel şi Frank-Walter Steinmeier la Varşovia. Şi totuşi, există multe puncte de interes comun.

Credeam că totul este atât de departe. Războiul, acest trecut îngrozitor, care a dăinuit multă vreme şi care, în final, a fost dat uitării. "Un om cu trecut" - un trecut durerors, care duce cu gândul la probleme, la rău. 

Având răul în subconştient, am reuşit mai mereu - şi în perioada Războiului Rece sau a Zidului Berlinului -  să menţinem pacea în Europa câteva decenii. Pace în sens de non-război, ceva similar cu pacea din cimitire. Mai târziu a venit Bosnia, da. Şi apoi, Kosovo. În final, Donbass, Donbass, Donbass, fără un final. Dar, Europa a fost scutită de un conflict cu milioane de victime. 

Căsătorie, comerţ exterior

Aşa cum s-a întâmplat cu Germania şi Polonia. Am crezut că războiul este departe. Am putut observa cum Germania, încet-încet şi sub presiuni externe, şi-a asumat trecutul.  Am asistat la zeci de mii de căsătorii germano-poloneze. Am constatat că schimburile comerciale bilaterale înregistrează record după record.

Acum însă preşedintele federal, Frank-Walter Steinmeier şi ministrul de externe, Sigmar Gabriel au vizitat Polonia. Preşedintele Germaniei a fost invitat la Târgul de Carte de la Varşovia. În culise, s-a vorbit despre momente dificile. Şi cu atât mai importante.

Se mizează, din nou, pe cartea germană

Unele reviste poloneze publică însă pe prima pagină imaginea preşedintelui Consiliului European, Donald Tusk, duşmanul preferat al guvernului de la Varşovia, în uniformă militară germană, alături de Angela Merkel, în civil. Acuzaţia referitoare la "supunerea" faţă de Germania redevine actuală. Tusk a aflat pe propria piele, în urmă cu 12 ani, într-o campanie electorală, cât de periculos este să mizeze pe "cartea germană". Contracandidatul său din partidul lui Jaroslav Kaczynski s-a referit atunci la bunicul lui Tusk, care, după eliberarea dintr-un lagăr de concentrare, a fost obligat să facă parte din armata germană. Tusk a pierdut alegerile atunci.

Şi astăzi, la Varşovia, mai există unii politicieni sau publicişti interesaţi de înlocuirea intereselor comune dintre Germania şi Polonia cu o "comunitate conflictuală". Cu atât mai important este să amintim de contribuţia supravieţuitorilor războiului şi a victimelor regimului naţional-socialist la reconcilierea celor două popoare.

O comoară pentru reconciliere

Recent au fost lansate, întâmplător, două cărţi, care se completează reciproc. Una se referă la întâlnirile germanilor cu vecinii de la est, iar cealaltă tratează întâlnirile dintre polonezii şi vecinii lor de la vest. Dacă reconcilierea germană reprezintă o comoară valoroasă, atunci aceste noi volume sunt o parte esenţială din această avere.

Prima carte se intitulează "Polonia mea - polonezii mei. Căi de acces şi puncte de vedere". 43 de germani rememorează - pe scurt şi de multe ori cu umor - prima sau cea mai frumoasă întâlnire cu vecinii. Printre ei se numără şi trei foşti preşedinţi federali, de exemplu Roman Herzog, care îşi aminteşte fără prea multă diplomaţie:  "Lech Walesa un este om extrem de spontan, un luptător cu experienţă". Arta compromisului nu era unul din punctele lui forte, îşi aminteşte Herzog. 

Artişti - suflete-pereche

Povestiri minunate sunt oferite de artişti. Anne-Sophie Mutter se referă la "întâlnirea norocoasă" şi la "sufletele pereche" regăsite la compozitorii Witold Lutoslawski şi Krzysztof Penderecki. Extrem de impresionant este textul scurt al muzicianului de jazz, Emil Mangelsdorff. În1939, când avea 14 ani, el a fost trimis într-o tabără şcolară pentru tineri hitlerişti, care erau pregătiţi pentru - aşa cum li se spunea atunci - "preluarea fermelor din zonele din est, ce urmau a fi cucerite". 

Emil Mangelsdorff

Emil Mangelsdorff

Pe 1 septembrie, micul Emil asista la invadarea Poloniei! Spre sfârşitul războiului, Mangelsdorff a fost trimis pe front în Rusia. A fost prins şi a petrecut patru ani în prizonierat. În 1957 a fost invitat, în premieră, la un festival de jazz. Un tânăr polnez, cu număr tatuat de nazişti pe braţ, l-a însoţit pe perioada şederii. Cei doi s-au înţeles din primele momente. "Şi astăzi trăiesc trauma invaziei naziste în Polonia".

Tragediile secolului XX

Mai puţin eseistică, dar cu un caracter ştiinţific este cea de-a doua carte: "Tu, fratele meu îndepărtat...Portrete ale unor prieteni polonezi şi germani". Lucrarea prezintă, pe parcursul a 18 capitole, personalităţi poloneze. Pentru toţi, relaţia cu Germania şi germanii a reprezentat o parte importantă, uneori dureroasă a existenţei lor. De multe ori, acestora le-a fost greu să fie "prieteni" cu Germania, fie şi numai din cauza presiunilor sociale.

Seria de portrete ale personalităţilor descrise în carte începe cu Anton Heinrich Radziwill (1775-1833), un conte polonez, susţinător al apropierii dintre Polonia şi Germania. Fostul deţinut din lagărul de la Auschwitz, Wladyslaw Bartoszewski (decedat în 2015) ajunge de două ori ministru de externe. Multe din schiţele biografice sunt marcate de marea tragedie a secolului XX.  Emil Hulewicz, traducător şi prieten cu Rilke, au fost victima unei execuţii în masă, la Varşovia. Tadeusz Mazowiecki, care, în calitatea lui de premier, punea bazele noilor relaţii de bună vecinătate alături de Helmuth Kohl în 1989,  şi-a pierdut fratele Wojciech în lagărul de concentrare de la Stutthof.

Toţi aveau, precum Mangelsdorff , o traumă neprelucrată, care îi întorcea în trecut. Şi totuşi, s-au încumetat să străbată drumul în viitor. Noi - germani şi polonezi - trebuie să veghem ca aceste drumuri să nu mai fie invadate de buruieni, cu atât mai mult cu cât astăzi s-au înmulţit mesajele de ură şi ştirlile false.

Gerhard Gnauck s-a născut într-o familie germano-poloneză. El este nepotul uneia dintre membrele Mişcării de Rezistenţă de la Varşovia şi al unui militar german. Este corespondentul ziarului "Die Welt" la Varşovia.