Europa mea: Care e problema

Mă tem că noi, grecii, ne concentrăm numai asupra ţării noastre, copleşiţi de atâtea probleme pe plan intern, iar asupra Europei aruncăm doar o privire superficilală. Cu toate acestea, îi urmărim evoluţia şi constatăm că Uniunea Europeană se îndreptă din ce în ce mai mult către o fundătură. După Brexit majoritatea politicienilor, a reprezentanţilor economiei şi presei s-au aşteptat ca Marea Britanie să fie ţara care va avea de luptat cu cele mai grave probleme. Numai că acum vedem că decizia britanicilor de a părăsi comunitatea a scos la iveală vulnerabilităţile şi distorsiunile Uniunii Europene.  

Recent, în preambulul summitului informal de la Bratislava, politicienii şi reprezentanţii de rang înalt ai Uniunii au ieşit la rampă cu declaraţii din care transpărea o oarecare jenă, dar şi deznădejde. La fel s-a petrecut şi în cadrul reuniunii de la Bratislava. Liderii europeni au promovat  mai degrabă un acord general de laşitate. Au fost în favoarea celui mai mic numitor comun. Ca atare, acest numitor comun nu rezolvă în niciun caz problemele ci pur şi simplu le amână.  

Fără menajamente

Prima din seria declaraţiilor a fost oferită de către ministrul luxemburghez al Afacerilor Externe, Jean Asselborn, care consideră că Ungaria, cea care şi-a înălţat garduri contra refugiaţilor la graniţe şi ignoră reglementările Bruxelles-ului, nu mai are ce căuta în Uniunea Europeană. Brusc, ministrul unei ţări europene îşi spune fără menajamente părerea despre un alt stat membru. Declaraţia sa nu are nicio legătură cu subiectul aflat pe ordinea de zi - politica economică, ci cu conduita etică a unei ţări europene.      

Până nu demult eram obişnuiţi cu reproşuri legate de politicile economice şi de nerespectarea acordurilor - cel puţin privind Grecia şi alte state sudice. Acum, însă, declaraţia şefului diplomaţiei luxemburgheze vizează normele etice ale convieţuirii în Uniune şi respectarea acestor norme de către toţi partenerii comunitari. 

"De ce vor să-i excludă pe refugiaţi?"

Şi Asselborn n-a fost singurul. La o zi de la încheierea summitului de la Bratislava, Thorsten Denkler - un jurnalist extrem de credibil al publicaţiei "Süddeutsche Zeitung" - scria că în cazul ţărilor care cer aplicarea flexibililă a reglementărilor privind distribuirea refugiaţilor ar trebui să fie valabilă aceeaşi "flexibilitate" şi pentru ca acestea să poată fi scoase în afara comunităţii.

O propunere pe care am citit-o pentru prima oară într-un ziar deşi pe buzele multora circula de multă vreme. "De ce vor să-i excludă pe refugiaţi? Întâi se bucură de avantajele Uniunii Europene, dar după aceea nu fac nimic pentru cei vânaţi? Nu! Este împotriva valorilor noastre creştine! Păi atunci ar trebui să avem grijă să nu le mai fie acordate privilegii!"

Din cauză că noi, în Grecia, suferim sub un guvern populist şi oportunist, de orientare stânga, tindem să credem că problema Europei este populismul de stânga. Dar acum constatăm că nu-i aşa. Privim la unele ţări, ca Polonia sau Ungaria, din fostul bloc comunist. Acestea se îndreaptă către un naţionalism de dreapta şi resping, direct sau indirect, democraţia liberală. Încurajează un regim á la Putin. Or, aceasta este problema! 

Scriitoarea Eleni Torossi este născută la Atena, dar a părăsit Grecia în perioada dictaturii militare. Din 1968 trăieşte la München. Eleni Torossi a publicat mai multe lucrări atât în limba maternă cât şi în germană. În 2009 ea a fost distinsă cu "Crucea Federală de Merit".

Autor: Eleni Torossi/CS