1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Europa mea: Berlinul ca metaforă în devenire

Aşteptările faţă de Berlin sunt mari: apărarea libertăţii, creativitate, acceptanţă. Linişte. Oraşul încă îşi mai caută propria identitate şi bine face, consideră Carmen-Francesca Banciu.

A fost o dragoste la... a doua vedere, pentru că mi-era teamă de Berlin. Am ajuns aici cu o bursă, pentru un an. Voiam să plec apoi mai departe, la Paris. În martie 1990, Berlinul era încă împărţit, o insulă într-o mare RDG-istă. RDG-ul era pe punctul de a se destrăma, dar fantoma lui bântuia peste tot şi îmi crea frisoane. 

La început eram aproape paralizată şi nu mă împăcam prea bine cu oraşul. Checkpoint Charlie, rana încă deschisă a metropolei, o resimţeam ca pe o tăietură în propria-mi carne. Militarul rus şi cel american, faţă în faţă, monitorizând trecerea dintr-un sector în celălalt, nu ajunseseră, încă, o importantă recuzită în industria turismului. Graniţa nu devenise una din atracţiile muzeului în aer liber. În acest loc, resimţeam puternic spiritul zidului. Îl trăiam şi îl înţelegeam. Reşimţeam însă şi recunoştinţă, pentru că zidul nu mă mai copleşea prin puterea lui. 

Ameţită de spiritul istoriei

Checkpoint Charlie

Checkpoint Charlie

Berlinul nu devenise încă Berlin, când am ajuns eu aici. Cel mai vizibil era Checkpoint Charlie: două lumi, două sisteme politice, două atitudini faţă de viaţă, două mentalităţi. Care urmau nu doar să se suporte ci şi să creze cea mai bună variantă a lor. Să crească împreună. Să se contopească. Scriitoare fiind, am considerat un privilegiu şansa de a observa zămislirea unei lumi noi. Una făurită din două sisteme politice, o premieră absolută. A fost un privilegiu să asist şi să cuprind în cuvinte evenimentul, să găsesc noi şi noi cuvinte. Cuvinte într-o limbă nouă.

Nu am fost singura care a recunoscut şansa, îmbătată de spiritul schimbărilor, atrasă de renaşterea Berlinului, a unei noi metropole. Nu am fost singura care s-a simţit chemată să contribuie, să se implice. Care a crezut că a primit o misiune importantă în viaţă şi că şi-a găsit menirea, cel puţin pentru o perioadă de timp.

Imediat ce s-au deschis graniţele, Berlinul a devenit un oraş liber, o atracţie pentru restul lumii. Berlinul oferea chirii reduse şi libertate spirituală pentru noi experimente. Oferea deschidere şi acceptanţă pentru diversitate, non-conformism şi individualitate. Deţinea o anumită relaxare - laissez faire. Oferea un fel de simbioză între insulari şi nou-veniţi, pentru că şi Berlinul de Est era în felul lui o insulă. Chiar şi în Kreuzberg, unde se vorbea majoritar turcă, se simţea o adiere de libertate şi solidaritate cu acest oraş în devenire.

Schimbarea oraşului

La puţin timp după reunificare, Berlinul risca să se scufunde sub povara istoriei şi avea nevoie de o briză proaspătă, de un pic de relaxare, de vindecare a rănilor. Artişti, inventatori, curajoşi şi cutezători, spirite întreprinzătoare alimentau energia acestui oraş.

 Proiectul cultural The Haus din Berlin

Proiectul cultural "The Haus" din Berlin

Schimbarea a pus stăpânire mai ales pe estul metropolei, care a fost reinventat. Forme de comunicare artistică neconvenţionale s-au format între oraş şi individ, între artişti şi public. Forme de manifestare neobişnuite şi locaţii pentru cultură. Artişti, muzicieni, designeri şi arhitecţi au reorganizat oraşul. De multe ori cu bani puţini, dar cu multă imaginaţie.

Odată cu schimbarea însă, au crescut şi preţurile chiriilor, ca şi întreţinerea, astfel încât spiritele creatoare s-au retras. Prenzlauerberg, Kreuzberg, părţi din Neukölln, sunt doar câteva dintre cartierele devenite inaccesibile pentru cei cu venituri normale. Creatorii sunt izgnoniţi spre periferie sau chiar dincolo de graniţele urbe, deşi ei sunt sufletul locului. Fără aceştia, oraşul, ţara întreagă ar muri de foame şi de sete. S-ar autodistruge.

Educaţie multilingvă

Berlinul este oraşul iniţiativelor, al aşa-numitelor startup-uri. Numeroase firme internaţionale, dar şi edituri sau universităţi internaţionale au fost fondate sau s-au mutat aici. Între timp, Berlinul a devenit o metropolă cu notorietate mondială, în care engleza este lingua franca. Predomină o mare nevoie de multilingvism, sau cel puţin de evenimente organizate în engleză pentru publicul cosmopolit, tendinţă de care nu sunt, încă, pe deplin conştiente instituţiile publice şi culturale. Nu recunosc spiritul timpului sau vor pur şi simplu să refuze existenţa lui. 

Berlinul renovat

Berlinul renovat

Pe lângă respectul şi atenţia pentru propria limbă şi cultură, multilingvismul este extrem de important în plină globalizare. Este practic una din cele mai importante misiuni ale şcolilor şi celor care se ocupă de educaţie şi cultură.

Un oraş cu teme

Extinderea englezei nu doar în domeniul tehnic sau muzical nu mai poate fi împiedicată. Cei care nu recunosc această evoluţie şi nu sprijină o relaţie echilibrată între propriu şi străin, riscă să detroneze Berlinul de pe podium, trimiţându-l în provincialitate şi banalitate.

Berlinul este o metaforă a timpului nostru. Prin contopirea estului şi vestului, în inima Europei, Berlinul are o misiune mare. Iar aşteptările lumii sunt pe măsură: apărarea libertăţii, a energiilor creative, acceptanţa, generozitatea, relaxarea, pacificarea, soluţionarea conflictelor, o atitudine clară faţă de dictaturi, fie că sunt politice sau religioase.

Berlinul nu este încă Berlin. Devine însă pe zi ce trece. Prin fiecare nou venit, care îi influenţează destinul şi contribuie la ridicarea oraşului. Berlinul nu este încă Berlin. Berlinul este în devenire. Şi este bine aşa.

Autor. Carmen-Francesca Banciu / ak