Europa duplicitară

Recomandarea cu privire la aderarea României şi Bulgariei, nu sugerează amânarea termenului de aderare. Deoarece deficitele celor două ţări candidate nu au fost încă rezolvate în mod satisfăcător, Bruxelles-ul va prevedea în tratatele de aderare o serie de clauze de salvgardare, cum ar fi menţinerea controlului graniţelor precum şi stoparea subvenţiilor, pentru a evita provocarea de daune UE prin deficitele ţărilor candidate.

Ambele ţări nu dispun încă de un sistem financiar fiabil care să poată gestiona subvenţiile europene, care se vor ridica la miliarde de dolari, iar executivele de la Bucureşti şi Sofia întreprind prea puţin împotriva corupţiei, a fraudelor şi a spălării de bani. Guvernul român l-ar fi asigurat deja pe preşedintele Comisiei Europene, Jose Emanuel Barroso, de a depune toate eforturile pentru înlăturarea deficitelor până la toamnă, scrie Handelsblatt.

Cotidianul austriac Wiener Zeitung consacră astăzi, de asemenea, un articol României, intitulat: „Marele exod din Europa răsăriteană – Milioane de români îşi părăsesc ţara pentru a munci în străinătate pentru un salariu mai bun".

Din actualitatea germană semnalăm astăzi dezbaterile cu privire la investirea inadecvată a fondului de solidaritate. Acesta reprezintă o taxă adăugată impozitelor, percepută în mod egal în toate landurile federale, vechi şi noi, şi destinată reconstrucţiei fostelor landuri democrate.

Cotidianul regional Landshuter Zeitung scrie: „Vechile landuri federale se îndoiesc că ajutorul financiar destinat reconstrucţiei Germaniei de Est, este folosit în mod adecvat. Aceste fonduri ar trebui să ajute la relansarea economică şi nu la umplerea găurilor din buget, respectiv la menţinerea unui aparat administrativ exagerat. Singurul land care a investit ajutoarele în mod corect este Saxonia. Celelalte landuri trebuie să priceapă urgent că o rerepartizare veşnică a banilor nu mai corespunde defel logicii solidarităţii”.

Stuttgarter Zeitung critică la unison: „Cine este dependent de subvenţii, se obişnuieşte repede cu acest statut”, iar Augsburger Allgemeine conchide: „Tocmai de aceea, noile landuri trebuie să realizeze că este interesul lor primordial să devenă autonome din punct de vedere financiar. Timpul presează. Din 2009, fondurile vor scădea automat. Cine nu acţionează acum, va sfârşi prin a fi copleşit de datorii. Căci orice solidaritate are un sfârşit”...

Din afară, cotidianul La Repubblica de la Roma, comentează acest subiect într-un articol intitulat „Revolta bogaţilor în Germania”, citez: „La Berlin a izbucnit un nou conflict între landurile federale bogate şi cele sărace, în esenţă este vorba despre fostele landuri federale şi cele fost-democrate, cu excepţia Saxoniei, locomotiva fostei RDG. Landurile federale bogate au pornit o răscoală asemănătoare grupării italiene Lega Nord, şi au stabilit, la o întâlnirte secretă în Bavaria, un plan comun de acţiune. Acest plan va prilejui noi necazuri marii coaliţii conduse de Angela Merkel”, prevede La Repubblica.

În plan extern, ziarele germane şi internaţionale acordă astăzi spaţii largi negocierilor de aderare ale UE cu Turcia, care au demarat ieri, în ciuda opoziţiei Ciprului. Deşi majoritatea cotidianelor salută acest prim pas de apropiere reciprocă, ele accentuează, de asemenea, aspectele sensibile ale problemei.

Cotidianul parizian conservator Le Figaro scrie: „Negocierile de aderare la UE n-au fost nicicând atât de dure implicând atâtea condiţii esenţiale. UE trebuie să ţină cont şi de vocea opiniei publice, de când Franţa şi Olanda au respins tratatul despre Constituţia UE, or aceasta este, mai ales în vechile state membre, cu precădere împotriva aderării Turciei. Guvernele trebuie să respecte însă, în ciuda atitudinii rezervate a populaţiei comunităţii, acordurile cu Turcia stabilite cu mult înaintea referendumurilor referitoare la Constituţia comunitară. Prin deschiderea primului capitol al negocierilor, Ankara a făcut primul pas pe calea către UE”, indică Le Figaro.

Frankfurter Rundschau apreciază în mod critic, că „UE s-a avântat într-o acrobaţie, al cărei eşec planează ameninţător la orizont.” Süddeutsche Zeitung din München avertizează, de aceea, că: ”Ezitarea rareori duce la izbândă. Atât în ceea ce priveşte UE, cât şi în ceea ce priveşte Turcia.”

General-Anzeiger din Bonn, lansează un apel sever în direcţia noului candidat: „Turcia trebuie să ţină seamă că UE înseamnă comunitatea în totalitatea ei. Nu se poate negocia cu o Uniune pe care n-o accepţi aşa cum este. Comunitatea va sfârşi prin a pune capăt acestei comedii. La urma urmei, Turcia este cea care îşi doreşte aderarea şi nu invers.”

Cotidianul austriac conservator Die Presse aruncă, în cele din urmă, o privire critică şi asupra atitudinii UE, admonestând jocul duplicitar al guvernelor europene:

„Negocierile oficiale au demarat. Ele demonstrează, întâi de toate, ce probleme şi-a atras Comunitatea în acest context. Situaţia este îngreunată în plus prin jocul duplicitar al multor guverne europene: pe faţă ele sprijină aderarea Turciei. Pe la spate, ele mizează însă pe şansa, ca la un moment dat, Turcia să abandoneze singură acest proiect spinos, şi ele nu se dau în lături să instrumentalizeze, în acest scop, conflictul cipriot”.