1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Revista Presei

Europa de la Schengen la Prut

Extinderea Europei fără de frontiere umple de bucurie inimile multor comentatori occidentali. Că România şi Bulgaria mai au de aşteptat e una. Alta, divorţul Moldovei de români şi adulterul rus al lui Voronin.

default

Nistrul la Tiraspol. Cînd va pătrunde oare în Europa şi o Republică Moldova întregită?

„Traversăm un moment istoric pe care e cazul să-l sărbătorim” – relevă Frankfurter Allgemeine Zeitung, celebrînd extinderea spaţiului Schengen.

„Libertatea de mişcare şi de călătorie a cetăţenilor (statelor ei membre) este un principiu fundamental al UE. Cei ce s-au obişnuit atît de mult cu avantajele şi comfortul pe care le aduce această libertate încît le consideră fireşti, ar face bine să nu uite ce în seamnă ele pentru oamenii marcaţi încă de sentimentul că riscă să-şi petreacă întreaga viaţă recluşi în spatele cortinei de fier”, ne recomandă, pe bună dreptate, ziarul din Frankfurt.

De cortina de fier şi căderea ei aminteşte şi ziarul Luxemburger Wort, evocînd puternicul apel lansat la 12 iunie 1987, de preşedintele american Reagan omologului său sovietic Gorbaciov la zidul Berlinului: „Demolaţi acest zid”, îi ceruse liderul american cu 2 ani înaintea prăbuşirii lui şi totodată a dictaturii comuniste în Europa. Ziarul din Luxemburg mai afirmă însă că aceasta ar fi constituit „nu atît victoria capitalismului asupra comunismului ori a individualismului asupra colectivismului cît triumful dorului de libertate al oamenilor”. Afirmaţia cotidianului e stranie, devreme ce e clar ca lumina zilei că libertatea nu e compatibilă cu nici un fel de colectivism sau comunism.

Or, Rzeczpospolita de la Varşovia consideră că, „pe calea despărţii de totalitarismul sovietic, şi a apropierii de libertate, democraţie şi capitalism”, semnificaţia aderării Poloniei la spaţiul Schengen ar depăşi-o chiar şi pe cea a integrării ei în NATO.

Die Presse din Austria atrage atenţia asupra realităţilor de pe teren. „Nici o formulare oricît de abil articulată în tratatul european nu egalează în expresivitate o plimbare pe centura capitalei cehe Praga. Nici o poză de grup a liderilor europeni nu dezvăluie atît de mult din Europa ca peisajul Budapestei după o călătorie cu trenul din Viena, care durează mai puţin decît pînă la Salzburg”. Încât „unitatea europeană a devenit de azi palpabilă”, remarcă ziarul vienez.

Euforic e şi Maerkische Oderzeitung, care apare într-un oraş situat la frontiera germano-poloneză: „Odată cu spaţiul Schengen s-au extins şi perspectivele politice ale Europei”, afirmă ziarul estgerman. Fosta Uniune dominată de statele vesteuropene „a fost înlocuită de un continent al celor 27. In mic însă, integrarea a devenit de mult o realitate în zonele de frontieră, unde oamenii îşi fac de ani de zile cumpărăturile în ţările vecine. Rămîne ca şi nivelul de trai să se uniformizeze. Iată una din marile provocări ale UE şi totodată una din istoriile ei de succes”, mai scrie ziarul, considerînd anularea controlalelor la graniţele altor 8 state esteuropene membre ale comunităţii drept „o piatră de hotar în istoria continentului”.

Nu lipsesc însă nici îndoielile şi vocile critice. Leipziger Zeitung de pildă se teme de escaladarea spargerilor şi furturilor de maşini. Cotidianul citează bilanţul statistic evidenţiind sporirea masivă a delictelor comise anul trecut în Bavaria, la frontiera dintre Cehia şi Germania. Dar şi ziarul din Leipzig admite că „spaţiul Schengen extins nu e vestul sălbatic, şi că avantajele extinderii sunt – inclusiv pentru exporturile germane – atît de ample încît nu pot fi ignorate”.

Le Monde de la Paris se întreabă în ce măsură va funcţiona colaborararea dintre poliţiile naţionale, şi dacă există oare o voinţă reală de cooperare în acest domeniu. El Periodico de la Madrid îşi ia adio de la ceea ce ziarul consideră a fi o formă caducă de suveranitate. „In epoca terorismului global, a valurilor de refugiaţi, mafiilor transfrontaliere şi a traficanţilor de carne vie acordul Schengen reprezintă replica adecvată”, crede ziarul, regretînd absenţa din acest spaţiu a Marii Britanii şi Irlandei, rămase, chipurile, ambele, tributare unui concept învechit al suveranităţii.

Corriere della Sera din Milano salută căderea definitivă a Cortinei de fier şi eliberarea, „fără să se fi tras un foc de armă”, a „celei mai tragice frontiere europene – cea dintre Germania şi Polonia. Nici una dinc ele două ţări n-a învins. De cîştigat, a câştigat doar UE”.

Frankfurter Rundschau crede că, eliminîndu-şi graniţele interne, Europa a devenit mai deschisă şi mai tolerantă. Aşa să fie oare?

Reversul trist al medaliei este despărţirea de Europa pe care a prescris-o Moldovei regimul comunistului Voronin. Neue Zuercher Zeitung din Elveţia semnalează „tensiunea dintre Moldova şi România”. Consemnînd fundalul politic şi istoric al durului schimb de replici dintre Voronin şi preşeidntele României, Traian Băsescu, ziarul elveţian scoate în evidenţă substratul insistemţei asupra „antiromânescului moldovenism”. In cauză e noua „dependenţă” a basarabenilor de Rusia. „După un flirt inutil cu ideile revoluţiei orange, la care a aderat în 2004, după cele petrecute la Kiev, în speranţa că va primi ajutoare financiare occidentale, Voronin s-a îndreptat din mou spre Rusia. Făcînd ample concesii Moscovei, liderul de la Chişinău a obţinut de la Kremlin promisiunea oficială a ridicării boicotului impus produselor agricole moldoveneşti. (Republica) e practic complet dependentă de Rusia. Gazprom controlează întreprinderea Moldova-Gaz şi se pregăteşte să preia principala termocentrală a ţării, Termocom. Cu Moldova, Rusia se comportă ca şi cu Belarus, care, în ciuda prezenţei la cîrmă a prorusului Lukaşenko, a fost silită să accepte scumpirea preţurilor”.

Or, dacă divizarea Europei a fost consecinţa celui de-al doilea război, una din urmările nefaste ale acestei conflagraţii mai rămîne de eliminat înainte ca bătrânul continent, a cărui graniţă adevărată nu este la Prut, să se poată considera realmente liber şi unit.