Europa de Est: Principiile democratice sunt ameninţate | Europa în criză | DW | 29.12.2017
  1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa în criză

Europa de Est: Principiile democratice sunt ameninţate

În fostele state socialiste din Europa de Est şi de Sud-Est, statul de drept se confruntă cu presiuni crescânde - la aproape trei decenii de la destrămarea cortinei de fier. Care să fie motivele?

Rumänien Bukarest Demonstration gegen Korruption (Getty Images/AFP/D. Mihailescu)

Protest la Bucureşti

UE a iniţiat o procedură de sancţionare a Poloniei. În România zeci de mii de oameni demonstrează împotriva subminării statului de drept. Indiferent că e vorba de Budapesta, Varşovia sau Bucureşti, guvernele sunt pe cale, în ciuda protestelor, să-şi asigure controlul asupra Justiţiei şi să edulcoreze principiul separaţiei puterilor. La aproape trei decenii de la destrămarea cortinei de fier, principiile democratice fundamentale sunt iarăşi ameninţate.

În ce măsură se confruntă în unele ţări foste socialiste statul de drept cu presiuni?

Indiferent că e vorba de Polonia, Ungaria şi, mai nou, România, guvernele încearcă şi în parte au şi reuşit să-şi asigure controlul asupra justiţiei, subminând independenţa acesteia, ameninţând astfel separaţia puterilor şi echilibrul forţelor în stat.

Ţelul este o justiţie convenabilă puterii. În România guvernul vrea mai multă influenţă asupra procurorilor pentru a împiedica nesuferita luptă anticorupţie. În Polonia, Ministerul de Justiţie îi poate schimba după cum doreşte pe preşedinţii instanţelor de judecată. În Ungaria drepturile Curţii Constituţionale au fost puternic limitate deja din 2011, când a fost adoptată noua Constituţie. Concomitent, coborârea vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor a înlesnit schimbarea acelora dintre ei care deveniseră incomozi.

Polen Danzig Protest gegen Justizreform (Reuters/Agencja Gazeta/J. Rusek)

Protest pentru o justiţie independentă în Polonia

Ce dificultăţi întâmpină opoziţia şi organele independente de control?

"Învingătorul ia totul" - cu alte cuvinte, majoritatea poate face ce pofteşte. Acesta pare să fie motto-ul multor lideri din regiune. Organele de control incomode, cum ar fi avocatul poporului, însărcinaţii cu protecţia datelor sau consiliile de control al audio-vizualului sunt fie negate, fie populate cu susţinători ai partidului guvernamental. La nevoie, opoziţiei i se închid microfoanele şi i se barează accesul la mass-media controlate de stat. În unele cazuri nu i se permite să înfiinţeze comisii parlamentare de anchetă.

Unde rămân libertatea de opinie şi libertatea presei?

Situaţia nu este prea roz la acest capitol. Indiferent că e vorba de ţări-candidate la UE, cum ar fi Muntenegru sau Serbia, sau de state membre cum ar fi Bulgaria, Polonia sau Ungaria, puterea controlează nu doar posturile publice de radio şi televiziune. Cu ajutorul publicităţii plătite de stat, ziarele, aflate în criză, adoptă linia guvernului. Cu ajutorul distribuirii licenţelor şi a preluărilor operate de investitori apropiaţi cercurilor guvernamentale, şi foste companii media ale opoziţiei propagă mai nou mesajele puterii. Caricaturile lipsite de respect dispar din ziare, ziarele de calitate dispar de pe tarabe, reporterii critici dispar de pe ecrane iar emisiunile incomode dispar din eter.

Sunt minorităţile protejate?

Refugiaţii dar şi minorităţile naţionale au o soartă grea în statele Europei de Est şi de Sud-Est. Guvernul ungar iniţiază periodic spre binele ratingului propriu campanii de PR împotriva imigranţilor nedoriţi.

Romii sunt supuşi unei discriminări făţişe în întreaga regiune. Urmările războaielor din Iugoslavia sunt resimţite cel mai dur de minorităţile existente în statele succesoare. Albanezii sau bosniacii musulmani din Serbia se plâng de discriminare, la fel ca şi sârbii din Croaţia sau Kosovo. Iar Ungaria se implică agresiv în favoarea maghiarilor din statele vecine, mai ales din România şi Slovacia.

Este tendinţa din fostele state socialiste o excepţie în Europa?

Da şi nu. "Fiecare îşi are Wilderşii săi", a declarat scriitoarea croată Dubravka Ugresic. Într-adevăr, partidele populiste sunt în avânt la nivelul întregii Europe. Şi la fel ca şi în Austria, aceste partide ajung tot mai frecvent la guvernare.

În estul continentului, specifice sunt partidele guvernamentale puternice şi instituţiile de stat foarte slabe. Adesea posturile de conducere se distribuie în baza carnetului de partid, competenţa fiind o chestiune secundară. Afirmaţiile unor lideri în sprijinul valorilor democratice fundamentale par a fi pur formale. Unii dintre ei sunt caracterizaţi de o sete de putere absolută de inspiraţie bolşevică.

Care este motivaţia elitelor conducătoare post-socialiste?

Nu există o imagine unitară. Dar atât fostul disident populist de dreapta Viktor Orban, premierul Ungariei, cât şi moştenitorii sistemului fostului autocrat Nicolae Ceauşescu par să vrea puterea absolută. Probabil că această voinţă se nutreşte, subconştient, din propria lor socializare în sisteme cu partid unic. Chiar şi privirile respectuoase îndreptate spre fratele mai mare de la Kremlin au redevenit populare în rândul luptătorilor pentru libertate deveniţi eurosceptici.

Cum reacţionează UE?

La repetatele încălcări ale principiilor UE de care s-au făcut vinovate Budapesta şi Varşovia, instituţiile de la Bruxelles reacţionează ca un profesor jignit şi îngrijorat, dar care este depăşit de situaţie. Avertismentele indignate sunt însoţite de proceduri de sancţionare neajutorate şi îndelungate. Instituţiile UE nu vor reuşi probabil să impună suspendarea dreptului de vot al Poloniei, fiindcă Ungaria va bloca această iniţiativă prin veto, după cum a anunţat deja. În plus, Orban poate miza pe sprijin din partea altor partide conservatoare din interiorul Partidului Popular European.Cine a intrat deja în clubul UE nu prea are de ce să se teamă, îşi spun, corect, guvernele de la Varşovia şi Budapesta. 

Belgien Brüssel EU-Gipfel (Reuters/D. Pignatelli)

Viktor Orban poate miza pe sprijinul altor formaţiuni conservatoare din PPE

Cum reacţionează populaţia?

Tendinţa de a avea la conducere lideri puternici şi autoritari este adânc înrădăcinată în estul şi sud-estul Europei. Iar potenţialul motor al transformărilor sociale, alcătuit din inteligenţa citadină şi specialiştii tineri, este slăbit din cauza masivului exod spre occident. Numărul tinerilor bulgari, croaţi, români sau maghiari care îşi caută norocul în vest creşte în loc să scadă.

Există speranţă de schimbare?

Entuziasmul democratic de la începutul anilor 1990 a dispărut cu totul în Europa Centrală şi de Est, chiar dacă în Polonia sau Slovacia s-a ajuns la un nivel de dezvoltare care părea imposibil chiar şi în 2004, anul aderării la UE. Dar apriga controversă din România legată de noile legi ale justiţiei şi demonstraţiile de la începutul anului sunt un indiciu că numeroşi români nu vor să se întoarcă în mlaştina corupţiei, de felul celei existente în anii 1990 şi 2000.

Autor: Thomas Roser/ia