1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

GLOBAL

Europa de Est mizează pe NATO

La summitul NATO din Varşovia sunt aşteptate decizii cruciale pentru securitatea partenerilor estici ai Alianţei. Şi votul britanicilor împotriva UE va fi o temă importantă pe agenda discuţiilor.

Patrulă aeriană NATO în statele baltice

Patrulă aeriană NATO în statele baltice

În timpul dictaturii comuniste şi a Pactului de la Varşovia, românii glumeau spunând că dintre toţi vecinii, unul singur era loial: Marea Neagră. Astăzi nici pe Marea Neagră nu se mai pot baza românii. Anexarea Crimeei de către Moscova şi războiul din estul Ucrainei au provocat multă agitaţie în sud-estul Europei. România se simte ameninţată şi asteaptă ca, la summitul NATO, să primească promisiuni ferme privind consolidarea flancului sud-estic, după modelul Poloniei şi al statelor baltice. Marea Neagră a devenit, de mult, "o mare rusească", după cum susţin tot mai multe voci de la Bucureşti.

NATO ia cât se poate de în serios nevoia de securitate semnalizată de membrii est-europeni ai alianţei. Relevante sunt nu doar suplimentarea prezenţei militare cu circa 4000 de soldaţi ce vor fi staţionaţi la bazele din Polonia şi ţările baltice, ci şi anunţul făcut de secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

Manevrele militare Anaconda, desfăşurate în Polonia

Manevrele militare Anaconda, desfăşurate în Polonia

Jens Stoltenberg s-a referit la "o prezenţă adaptată în regiunea de sud-est", care va fi decisă la summitul din aceste zile de la Varşovia. Tot aici se va decide şi viitorul sistemului antirachetă de la Deveselu, care va fi integrat în sistemul antirachetă al NATO, precum şi înfiinţarea unei brigăzi multinaţionale care urmează a fi staţionată în România.

Nici un semnal privind militarizarea

Într-un dialog cu DW, generalul Heinrich Brauss, secretarul general desemnat al NATO pentru politica de apărarea şi planificare în cadrul Statului Major Internaţional al Alianţei, s-a referit concret la acţiunile care vizează flancul estic: "Strategia noastră de descurajare este, după cum o numim în jargon NATO, aliniată la 360 de grade. Deci avem în vedere estul, sudul dar şi sud-estul". Pentru Brauss este evident că spaţiul Mării Baltice este foarte important, dar la fel de evident este şi faptul că Marea Neagră nu poate şi nu are voie să intre sub influenţă rusească.

Katarzyna Kubiak şi Wolfgang Richter, experţi pe probleme de securitate în cadrul institului german "Stiftung Wissenschaft und Politik" ("Fundaţia ştiinţă şi politică") au explicat strategia Alianţei pentru Europa de Est, într-un interviu acordat DW: "Nu putem exclude ca instalarea sistemelor anti-rachetă din România şi Polonia să fie percepută, în context, atât de Rusia cât şi de statele în care vor fi staţionate, drept garanţii de securitate NATO pentru partenerii estici ai Alianţei". Experţii au ţinut însă să precizeze că, deşi actuala întâlnire ar putea induce în eroare, din punct de vedere concepţional nu există nici o legătură.

Dacă de la Varşovia s-ar lansa un singur semnal privind înarmarea şi militarizarea ţărilor baltice, atunci ar apărea şi teama justificată referitoare la remilitarizarea ascunsă a graniţelor dintre NATO şi Rusia, respectiv Belarus. Experţii fundaţiei se tem că, "cu toate că nu am ajunge la un Război Rece, instabilitatea ar spori şi ar apărea teama unei noi divizări a Europei".

"Depinde de Rusia"

Wolfgang Ischinger, şeful Conferinţei de Securitate de la München, a apărat - într-o discuţie purtată cu reprezentanţi ai presei străine acreditați la Berlin - strategia NATO pentru Europa de Est. Ameninţările de la graniţele estice ale Alianţei - rezultate în urma evenimentelor din Ucraina şi din întreaga regiune - nu au fost provocate de NATO.

.

Scutul anti-rachetă de la Deveselu, din România

Scutul anti-rachetă de la Deveselu, din România

Moscova a fost cea care a lucrat cu "argumente dure de propagandă", a mai explicat Ischinger. NATO a "reacţionat moderat" la necesităţile privind securitatea est-europenilor, adăugând că cele patru batalioane din Polonia şi ţările baltice nu contravin sub nici o formă Actul Fondator NATO-Rusia.

De la summitul găzduit la Varşovia, Ischinger îşi doreşte transmiterea către Moscova a "unor semnale credibile care să întărească încrederea reciprocă." Aceiaşi rezervă este de dorit şi din partea Moscovei: "Rusia nu are voie să supra-reacţioneze la măsurile moderate ale NATO şi să pornească o spirală a înarmării", a mai adăugat Ischinger. Depinde de Rusia să accepte oferta de cooperare cu Alianţa.

Pe agenda discuţiilor se mai află o temă importantă. Pe lângă deja anunţata decizie "istorică" este aşteptat şi un semnal clar din partea Marii Britanii după "Brexit". Nu doar est-europenii se tem că o posibilă ieşire a britanicilor din UE va slăbi poziţia Alianţei Nord-Atlantice în flancul ei estic. Londra nu are voie să se izoleze şi ar face bine să nu renunţe la rolul esențial pe care îl are în cadrul NATO. O slăbire a Alianţei ar fi un semnal greşit care ar umbri şi deciziile importante ale summitului de la Varşovia.