1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

Europa de Est: În ţările medicamentelor "ieftine"

Cine se îmbolnăveşte grav în ţările mai sărace ale UE are ghinion. Din două motive. Nu trebuie să lupte doar cu boala ci şi cu un sistem medical deficitar. Cauzele sărăciei sunt adesea stranii.

"Dacă mă îmbolnăvesc din nou de cancer, numai Dumnezeu mă mai poate ajuta", afirmă Daria Dimitrova. Ea nu spune asta fiindcă este foarte credincioasă ci din pură disperare. Îşi aminteşte cu mare durere de lupta ei pentru supravieţuire, pe care a purtat-o în urmă cu cinci ani. De fapt, spune bulgăroaica în vârstă de 54 de ani, aş vrea să uit totul. Să-mi şterg din amintire toate acele orori. Până la urmă, arhitecta a avut totuşi noroc. Ea a fost capabilă să-şi plătească terapia, în valoare de 2400 de leva (1200 de euro) din propriul buzunar. Medicamentele pentru chimioterapie şi anumite consultaţii nu au fost plătite de asigurarea de sănătate. Astăzi ea nu ar mai fi capabilă de un asemenea efort financiar. Criza i-a diminuat şi ei veniturile.

Între timp, casa naţională de sănătate din Bulgaria preia costurile pentru medicamente, copii ieftine ale unor preparate originale, care nu sunt protejate prin licenţă. Dar cheltuielile pentru medicamente ale casei de sănătate cresc razant. În 2015, asigurarea a cheltuit cu 450 de milioane de euro mai mult decât în anul precedent. Iar cheltuielile pentru medicamenetele necesare celor bolnavi de cancer s-au dublat în intervalul 2012-2014. De aceea, casa se vede nevoită să facă economii unde poate, la nevoie prin metode administrative. La sfârşitul anului trecut, ministrul bulgar al Sănătăţii, Petar Moskov, le-a dat următorul ultimatum producătorilor de medicamente: Fie oferă reduceri de preţuri, fie produsele lor sunt excluse din lista medicamentelor compensate.

Statul s-a păcălit singur

Măsura nu a dat însă rezultatul dorit. "Din cele peste 3000 de medicamente compensate înainte integral sau parţial, de la începutul anului în curs au fost excluse aproape o treime", a declarat pentru DW Stoiceo Kaţarov, directorul Centrului pentru Protecţia Drepturilor în sistemul medical. Cei mai afectaţi sunt bolnavii de cancer, pentru că nu există alternativă la cel puţin două din cele 12 preparate extrase din nomenclator. Bolnavii trebuie să plătescă din buzunarul propriu până şi antibioticele, multe dintre analgezice, medicamentele pentru tensiune şi neuroleptice.

Asigurările de sănătate din Bulgaria şi România negociază cele mai mici preţuri la nivelul UE cu producătorii străini de medicamente. În mod paradoxal, acesta nu este neapărat un avantaj pentru pacienţi. Dacă falia preţurilor se adânceşte tot mai tare între ţările europene bogate şi cele sărace, urmările sunt catastrofale. Unii producători nu mai au niciun interes să-şi vândă produsele pe pieţele ieftine cum ar fi Bulgaria sau Grecia.

Urmarea? În astfel de ţări, concernele farmaceutice renunţă adesea să includă noi medicamente în nomenclatorul caselor de asigurări de sănătate. Într-un astfel de caz, concernele au încă un avantaj: pot stabili singure preţul. După cum a relatat recent publicaţia germană "Frankfurter Sonntagszeitung", concerne cum ar fi Roche, Novartis, Eli Lilly, Astra-Zeneca sau Bayer renunţă la introducerea în sistem a noilor medicamente. Un manager din industria farmaceutică a declarat publicaţiei: "Am prefera să nu livrăm nimic anumitor ţări din Europa de Est".

Se livrează greu acolo unde nu iese profit

În timp ce în ţări bogate cum ar fi Suedia, Elveţia, Germania sau Finlanda medicamentele noi sunt lansate rapid pe piaţă, în ţări mai sărace cum ar fi Bulgaria, Polonia, România sau Ţările Baltice, lansarea este întârziată. De regulă, durează mai mulţi ani până când medicamentele sunt introduse în circuit de către casele de sănătate. Până atunci, pacienţii trebuie să se descurce cum pot. Fie îşi procură medicamentele din străinătate pe cheltuiala proprie, fie îşi găsesc un sponsor.

În ţările sărace este adesea problematică şi procurarea unor medicamente eficiente ieftine. În Bulgaria, de pildă, există de ani buni o penurie de supozitoare "Diazepam". Un supozitor costă doar câţiva cenţi şi producătorii nu fac profit cu un astfel de produs, şi nu îi interesează că este cel mai bun mijloc de combatere a epilepsiei infantile.

În plus, Casa naţională sănătate din Bulgaria nu plăteşte decât medicamentul cel mai ieftin dintr-o grupă de medicamente. De obicei plăteşte o copie ieftină a unui original considerat în vest depăşit. Motivul? O reglementare impusă de concernele farmaceutice. Aceasta stipulează că replicile ieftine pot fi comercializate cel devreme după zece ani de la apariţia unui noi preparat original.

Iar cine vrea să primească preparatul original trebuie să-l plătească din buzunarul propriu. Diferenţa dintre est şi vest în privinţa aprovizionării cu medicamente are urmări nu numai financiare. Un studiu recent al uniunii bolnavilor de cancer arată că şansele de supravieţuire sunt în Europa de Est cu 40 la sută mai mici decât în occident.