1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

Europa

 Europa: Cronica unei izolări

Garduri de sârmă, patrule, controale la graniţe. Dezbaterea privind refugiaţii şi terorismul au modificat politica în domeniul migraţiei. În ciuda opoziţiei, Comisia Europeană vrea "înapoi la Schengen". O retrospectivă. 

Stacheldrahtzaun an der Grenze zwischen Türkei und Bulgarien (picture-alliance/dpa)

Graniţa dintre Turcia şi Bulgaria

2015

16 ianuarie: Bulgaria a anunţat extinderea gardului de la graniţa cu Turcia de la 33 de kilometri la 130 de kilometri. Conform guvernului de la Sofia, numărul refugiaţilor sosiţi în Bulgaria crescuse cu 200% comparativ cu cifrele înregistrate în 2013. 

17 iunie: Guvernul de la Budapesta, sub conducerea conservatorului de dreapta Viktor Orban, a ordonat construirea unui gard la frontiera cu Serbia. O lună mai târziu începeau lucrările de-a lungul graniţei cu o lungime de 175 de kilometri. Pe 14 septembrie, construcţia gardului era finalizată. Costurile au fost cu 94 de milioane de euro mai mari decât era planificat.

13 septembrie: Germania a introdus controale la toate punctele de trecere a frontierei, mai ales la cea cu Austria. Decizia s-a lovit de criticile opoziţiei de la Berlin. Printre altele, ecologiştii au susţinut atunci că, prin monitorizarea traficului de la graniţe, guvernul de la Berlin ar urmări să distragă atenţia de la "propriile sale eşecuri".

16 septembrie: Pe fondul reacţiei dure a autorităţilor maghiare, valul de refugiaţi s-a îndreptat spre Austria. Austria a urmat exemplul Germaniei şi a reintrodus controale la graniţele cu Ungaria, Italia, Slovenia şi Slovacia.

18 septembrie: Ungaria a demarat lucrările la construirea unui gard la graniţa cu Croaţia.

Ungarn Grenzzaun zwischen Serbien und Ungarn (picture alliance/dpa/MTI/B. Mohai)

Gard la frontiera dintre Serbia şi Ungaria, soldaţi maghiari

23 septembrie: Germania a prelungit controalele la graniţe. Până în luna mai 2017 inclusiv, Comisia Europeană a fost solicitată să aprobe, în repetate rânduri, menţinerea verificărilor la frontieră în Germania şi alte state Schengen. Deocamdată măsura se menţine până în 11 noiembrie 2017.  

24 septembrie: Între Croaţia şi Serbia disputa privind abordarea migraţiei a scăpat de sub control. Croaţia a închis graniţa pentru cetăţenii din Serbia. Serbia nu a mai permis accesul transporturilor de mărfuri din Croaţia.

24 septembrie: La graniţa Slovaciei cu Ungaria au început, în mod neaşteptat, lucrările de construire a unui gard. Două zile mai târziu guvernul Orban a ordonat suspendarea lucrărilor.

11 noiembrie: Slovacia a început să-şi ridice un gard la graniţa cu Croaţia.

12 noiembrie: După Germania şi Austria, Suedia a reintrodus controale la frontieră.

13 noiembrie: După atentatele de la Paris, soldate cu 130 de morţi şi 352 de răniţi, Franţa a declarat stare de urgenţă şi a introdus verificări la punctele de trecere a frontierei. Măsura se menţine până pe 15 iulie 2017.

13 noiembrie:Guvernul austriac a căzut de acord asupra construirii unui gard cu lungimea de 3,7 kilometri la graniţa cu Slovenia.

19 noiembrie: Slovenia, Croaţia, Macedonia şi Serbia au permis numai accesul refugiaţilor sirieni, irakieni şi afgani.

26 noiembrie:Controale la graniţe şi în Norvegia.

Ungarn Flüchtlinge in dern Nähe von Röszke (picture-alliance/dpa/MTI/S. Ujvari)

Ungaria, refugiaţi în apropiere de Röszke

29 noiembrie: Macedonia începe să înalţe un gard la graniţa cu Grecia.

2016

4 ianuarie: Suedia introduce controale la graniţa cu Danemarca. La rândul său, Danemarca efectuează verificări aleatorii la frontiera cu Germania.

20 ianuarie: Macedonia închide pentru scurtă vreme graniţa cu Grecia pentru refugiaţi. După 48 de ore graniţa este redeschisă. Accesul le este permis numai refugiaţilor care vor să depună cerere de azil în Austria şi Germania.

29 februarie: Scene dramatice la graniţa dintre Grecia şi Macedonia. Sute de refugiaţi încearcă să forţeze frontiera. Poliţia intervine în forţă.

8 martie: Slovenia devine primul stat balcanic care îşi închide graniţele pentru toţi cei fără paşapoarte valabile sau viză. Urmează Serbia, Macedonia şi Croaţia. Ruta balcanică se închide.

12 mai: Germania menţine numai controalele la graniţa cu Austria.

20-21 octombrie: La summitul european de la Bruxelles unele ţări, printre care Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi Italia, cer eliminarea controalelor în spaţiul Schengen. Prin închiderea rutei balcanice, migraţia ilegală este ţinută sub control - au susţinut reprezentanţii acestor ţări.

Griechenland Flüchtlingslager (picture alliance/dpa/K. Nietfeld)

Lagăr de refugiaţi în Grecia, Idomeni

2017

7 ianuarie: Austria a anunţat menţinerea controalelor la graniţă pe termen nedefinit.

25 ianuarie:Comisia Europeană le permite mai multor ţări prelungirea verificărilor la punctele de trecere a frontierei cu încă 3 luni, până la mijlocul lunii mai.

7 aprilie:La graniţele exterioare ale spaţiului Schengen a intrat în vigoare o reglementare adoptată de către Comisia Europeană în decembrie 2015, în urma atentatelor teroriste de la Paris. Conform acesteia, toate datele călătorilor sunt verificate electronic.

8 aprilie: Din cauza aglomeraţiei la punctele de trecere a frontierei, Croaţia, Slovenia şi Ungaria au relaxat controalele.

2 mai: Comisia Europeană le-a permis "pentru ultima oară" mai multor ţări (Germania, Austria, Danemarca, Suedia şi Norvegia) să prelungească verificările la graniţe cu 6 luni. Conform comisarului european pentru Afaceri Interne,  Dimitri Avramopoulos, este timpul ca europenii să revină la un "sistem Schengen complet funcţional". Cu toate acestea, cel puţin ministrul bavarez de Interne Joachim Herrmann dă asigurări că la graniţa cu Austria, cel puţin până la finele acestui an, nu vor fi anulate controalele - notează publicaţia "Bild am Sonntag".

Autor: Helena Kaschel / Claudia Ştefan