Europa celor 27...

Am citat numai un fragment din comentariul publicat pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG la o zi după ce comisia Uniunii Europene a prezentat recomandarea în urma căreia România şi Bulgaria vor deveni membre ale Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007. Deşi dinainte cunoscută, decizia comisiei s-a soldat azi în paginile presei cu o avalanşă de comentarii dintre care nu puţine sunt expresia unei atitudini reflexive şi critice faţă de ceea ce înseamnă de fapt Uniunea Europeană în prezentul imediat şi în viitorul apropiat.

Doar astfel se explică de ce ziarul DIE WELT consideră decizia comunicată ieri , 26 septembrie de Comisia Uniunii Europene , „finalul unei farse” : aderarea României şi Bulgariei fusese fixată deja la începutul anului 2005, exigenţele şi dojenile ulterioare ale comisiei nefiind decît „o înscenare bine calculată , menită să liniştească spiritele din ţările deja membre.” Aderarea României şi Bulgariei constituie finalul unui maraton al extinderii opinează ziarul citat, atrăgînd atenţia asupra necesităţii unei alternative la politica de pînă acum a extinderii ; exportul de stabilitate prin aderarea a noi membri – o strategie care ar duce la o extindere infinită - constituie un model uzat. Tot DIE WELT mai publică o relatare amplă conţinînd cifre şi informaţii exacte, despre exigenţele Comisiei faţă de cei doi noi membri ai Uniunii. Care Uniune ar fi deja cu „un număr prea mare” titrează SÜDDEUTSCHE ZEITUNG un articol care dă de înţeles că evoluţia noii comunităţi de 27 de state devine tot mai imprevizibilă pornind şi de la simplul fapt că cu cît mai numeroase sunt ţările care au un cuvînt de spus, cu atît mai dificil va deveni procesul decizional. Dar în tot răul este şi un bine: la finele articolului, din care nu lipsesc unele inflexiuni sceptice , se menţionează că oricum ar sta lucrurile, odată cu primirea României şi Bulgariei şi cu magica cifră 27 vor fi impulsionate dezbaterile în jurul reformării Uniunii şi a proiectului Constituţiei. Iar Bucureştiului şi Sofiei li s-a luat oricum o piatră de pe inimă - constată şi DIE PRESSE - deşi clauzele de salvgardare au „colţi ascuţiţi” menţionează între altele NEUE ZÜRCHER ZEITUNG îmtr-o pertinentă analiză a situaţiei post aderare, specificînd că Europa va trebui să-şi tragă sufletul după 1 ianuarie 2007 o bună bucată de vreme.

Şi ce se întîmplă cu restul Balcanilor ? sună titlul interogativ al unui comentariu apărut tot în prestigiosul ziar elveţian, un text în care mai apar şi alte nedumeriri. De pildă, dacă România şi Bulgaria vor fi membri ai Uniunii de categoria a doua, la ce se pot aştepta statele din Balcanii de vest în cazul în care vor mai face şi ele vreodată parte din numeroasa familie? Cert este că Europa trebuie să se gîndească şi la propia ei soartă devreme ce ea nu a digerat încă nici primul mare val al extinderii din 2004 conchide NEUE ZÜRCHER ZEITUNG. Fiindcă a devenit supraponderală, Europa nu mai poate face paşi înainte - crede ziarul francez SUD OUEST, iar unda verde dată de Bruxelles României şi Bulgariei riscă să fie interpretată de opinia publică drept provocare. Pentru ziarul LA VOIX DU NORD, semaforul ar sta pe galben pentru cele două ţări şi pe roşu pe termen nelimitat , pentru ţările din Balcanii de vest şi pentru Turcia. Dacă Uniunea Europeană îşi va continua neabătut cursul extinderii - avertizează SALZBURGER NACHRICHTEN - cetăţenii ei vor întorce spatele proiectului european , iar obiectivele acestuia vor fi primejduite. Atunci de ce vor fi totuşi primite la 1 ianuarie 2007 cele două ţări? Din raţiuni pur economice - crede DIE PRESSE - acuzînd morala duplicitară a responsabililor de la Bruxelles care invocă cînd criteriile politice, cînd cele economice. Deşi Europa are nevoie acum de o pauză , recomandată de FINANCIAL TIMES , Angelei Merkel revenindu-i menirea să traseze noi reglementări ale extinderii cînd Germania va deţine preşedinţia în termen a Uniunii - precizează THE GUARDIAN, bucuria cu care Sofia şi Bucureştiul au primit vestea dată ieri de comisia Uniunii Europene este reconfortantă şi binefăcătoare şi pentru cetăţenii din vechile state membre crede DE VOLKSKRAANT. O opinie pe care, la rîndul nostru , o îmbrăţişăm fără reţineri.