1. Inhalt
  2. Navigation
  3. Weitere Inhalte
  4. Metanavigation
  5. Suche
  6. Choose from 30 Languages

România

Europa şi muncitorii ei români

"Străinii ne vor lua pâinea de la gură" afirmau mulţi muncitori occidentali în 2004, când s-a lărgit UE. Or, n-a fost să fie aşa....

default

Panica invaziei forţei de muncă ieftine din estul Europei a cotropit din 2004 vestul continentului, speriindu-i rău pe oameni cu spectrul unui şomaj masiv crescut din pricina muncitorilor din ţările proaspăt aderate la UE. O recentă analiză a Comisiei Europene a dezvăluit că previziunile larg vehiculate pe-atunci n-au fost decât o gogoriţă.

Contrazicând diverse scenarii de groază, analiza Comisiei Europene demontează toate fantasmagoriile puse în circulaţie după aderarea la UE a celor 10 state ex-comuniste din centrul şi răsăritul continentului. În fapt, potrivit raportului Comisiei, mobilitatea forţei de muncă europene s-a repercutat în mod pozitiv asupra creşterii economice, contribuind la reducerea presiunilor inflaţioniste.

In schimb nici un studiu al consecinţelor deschiderii parţiale a frontierelor occidentale pentru forţa de muncă est-europeană nu acuză vreun impact negativ asupra salariilor plătite în vest, asupra finanţelor publice şi sistemele de protecţie socială din vechile state membre ale Uniunii.

Mai aflăm de la Agenţia France Presse, care a studiat raportul că, potrivit Comisiei Europene, actuala frânare a creşterii economice se va solda şi cu frânare a fluxurilor de muncitori. Această tendinţă, relevă agenţia, a şi devenit vizibilă în Marea Britanie şi Irlanda.

E posibil ca raportul să pună pe gânduri acele ţări, precum Germania şi Austria, care după 2004, au impus restricţii imigraţiei forţei de muncă din ţările proaspăt aderate la Uniune. Pentru cele 8 state integrate în 2004 aceste restricţii ar urma să cadă în aprilie viitor, iar pentru români şi bulgari la 31 decembrie 2011. Dar unele ţări au posibilitatea legală să le prelungească, iar Germania a şi anunţat că va face uz de acest drept.

Conform estimărilor actualului raport, la finele anului 2007, aproximativ 1,6 milioane de români şi de bulgari se instalaseră în vechile state membre ale Uniunii Europene pentru a munci. Aproape 700.000 de mii se aflau însă la faţa locului cu trei ani înainte de aderare. Ceea ce, potrivit estimărilor Comisiei, relevă că mai puţin de un sfert de milion de români şi bulgari pleacă anual să-şi găsească un rost pe meleaguri apusene.

Cei mai mulţi, în speţă o jumătate dintre ei, au ajuns în Spania, iar un sfert în Italia. Dar la nivelul întregii UE, aceste cifre sunt aproape insignifiante. Altfel spus, potrivit raportului Comisiei Europene, românii şi bulgarii nu alcătuiesc, citez „decât o parte infimă a populaţiei străine de pe teritoriul Uniunii”, citat închis.

„Străine”? De unde oare, „străine”?